Advertisements

Viitorul începe mâine

Viitorul începe azi era titlul unei emisiuni comuniste, cam degeaba ea, dar interesantă ca și construct motivațional: adică s-ar putea să fim în urma evenimentelor (și chiar eram, pe atunci). Ei bine, chiar dacă viitorul ar începe de mâine, că doar de-aia e viitor, și dacă am avea răgaz să-l anticipăm, tot nu cred că am fi încă în stare să ne adaptăm traiectoria pe alt curs.

Asta chiar dacă ce ni se întâmplă acum nu e (chiar deloc) ceva ce va trece mâine, ca să ne întoarcem la normalitate. Atâta vreme cât pandemia nu va trece mâine (vara lui 2020), ci abia poimâine (2021), ei bine, atunci nu mai putem face planuri pentru mâine, ceea ce înseamnă că şi viitorul s-a decalat.

Şi chiar dacă o să reuşim să aducem cumva lucrurile sub control, se pare vremurile vechi (cu înghesuiala aferentă) nu vor reveni niciodată, ceea ce nu ar fi neapărat un lucru rău. Doar că nu avem încă acordurile, hei-rupismul social şi convenţiile care ne şi trasează direcţiile de acţiune. E greu după ce ai pedalat pe o gândire cantitativă (mai mult, mai repede, mai ieftin) s-o faci pe stilul suedez: mai bine, mai inteligent, mai calm.

Va fi greu pentru toţi proprietarii de afaceri să se mulţumească cu mai puţini clienţi. Rata profitului se va duce naibii, dar ăsta să fie cel mai mare risc al afacerilor.  Estimarea mea este că va crește și mai mult prețul muncii. Șansa orașului vor fi în continuare serviciile, dar oamenii adaptați la noile servicii de care prezentul are nevoie trebuie formați, ceea ce presupune noi cheltuieli. Cine va fi dispus să le facă va supravieţui, cine nu…

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: