Advertisements

Cum strică taximetriștii UBER-ul

Am observat la cunoscuții mei care foloseau UBER tot felul de mesaje de adio în ultima perioadă, cum că se mută pe TAXIFY (o altă aplicație de ridesharing) fiindcă Uber-iștii sunt tot mai nesimțiți cu tariful lor dinamic și le iau 24 lei pe curse care în mod normal i-ar fi costat 15. Fanii acestui serviciu căutau o alternativă la taximetria clasică, jalnică în București.

Cu toate astea, și serviciile alternative capătă în timp metehnele șoferilor. Aceștia se mută odată cu trendul unde pare mai rentabil, dar „adaptează” pe stilul lor serviciul de car-sharing: iau curse, apoi le refuză, ca apoi să se ofere tot ei să le ia – desigur, cu prețuri mai mari. Blogerul Zoso spune că schema nu e nouă, și că pe afară se practică de ani buni.

Uber pare o companie de „tehnologie” care nu oferă cine știe ce: nu are mașini proprii și a venit cu sistemul de rating și plata cu cardul. În rest, serviciul ar fi nesustenabil, atât pentru Uber cât și pentru șoferi, dacă nu ar avea costuri ascunse (impozitele ar fi mai mari pentru firmele de taxi, dar sunt plătite pe persoană fizică).

Compania are un marketing abil, dar înșelător (gen „am plătit mai multe taxe decât primele 10 companii de taximetrie”). Scopul lor pare a fi să-l determine pe client să folosească serviciul pentru că este „la modă” și să falimenteze încet-încet taximetria clasica. Dacă aceștia n-au înțeles că e mai bine, mai rapid și mai simplu cu aplicații

Mihai Florea, city manager la Taxify România, declara în noiembrie 2017 că serviciul din București se va extinde și în Cluj-Napoca, acolo unde va da fața cu Uber, dar și cu servicii de tip Pony, unde clientul poate conduce chiar el mașina. Se pare că Taxify a constatat la Cluj-Napoca o cerere mare, utilizatorii lor deschizând aplicația în orașul de pe Someșul Mic. Chiar dacă nu au găsit mașini, mișcarea a ajutat compania să-și dea seama că există cerere și aici.

Advertisements

Lasă un răspuns