Advertisements

Trenul metropolitan, singurul mare proiect de infrastructură realizabil?

Dintre cele trei proiecte pe care administrația locală mizează pentru a reduce traficul din oraș, două sunt foarte greu de făcut pentru că, așa cum anunța și primarul Emil Boc, presupun „trecerea la un alt palier” și colaborarea cu instituții și ministere ale statului. Care, cu toată popularitatea de pe faceBook a primarului clujean, par conduse toate (chiar toate?) de oameni indiferenți la nevoile Clujului.

Acum, din două una: ori aparatul Primăriei Cluj este supraîncărcat cu personal specializat în PR și acolo s-a încetățenit ideea, tipică ardelenilor – „prin noi înșine”, ori PR-ul exagerat practicat la Cluj stârnește o contra-reacție de genul: ia mai dă-i încolo pe ăștia, că prea se laudă. Cert este că primăria Cluj are nevoie, așa cum recunoaște inclusiv primarul Emil Boc, de alt gen de PR, care să funcționeze prin instituțiile centrale.

Dar cum la genul ăsta de PR (mai degrabă lobby) nu prea stăm grozav, se caută soluții alternative – regionale sau inter-regionale, precum Alianța Vestului. Numai că acestea sunt doar discuții, despre mecanisme care vor debuta abia peste 3 ani, fiind trecute la idei de viitor, nu la soluții sau certitudini. Până atunci, la Cluj s-a făcut licitația pentru SF-ul centurii, care este un proiect scump și s-ar putea să stea mult la coadă.

De ce nu se fac autostrăzi în România?

Să ne amintim de ultima bucată de A3, numită și autostrada-muzeu, dintre Gilău și Nădășel. Deși avea mai puțin de 9 km, iar lucrările trebuiau să înceapă în 2014, s-a finalizat doar în 2017, deși proiectul nu cuprindea niciun nod rutier și niciun pod peste Someș, care să facă legătura cu restul autostrăzii A3. A durat atât de mult din eternul motiv că „nu sunt bani”. Același motiv pentru care au fost fazate și spitalele regionale.

Apoi, a mai durat un an să se facă și podul de legătură. De subliniat că nu se pune aici doar problema accesării fondurilor europene, ci și a contribuției noastre, a cofinanțări. Or, ce a mai rămas din centura metropolitană este cel mai dificil tronson, atât ca proiect (soluții tehnice), cât și ca realizare, cu multe legături la șoselele existente, poduri și podețe, iar iar pentru constructori acestea sunt deja „lucrări de artă”.

Adică nu le poate face orișicine. Autostrăzile din România lipsesc pentru că „nu sunt bani”, nu prea mai e cine să le facă (de-asta se rup în bucăți mici, pentru a fi accesibile firmelor aflate încă în activitate) iar când se găsesc totuși primele două, ies la iveală erorile de proiectare: soluții ieftine, care nu bat cu realitatea din teren, șamd.

De ce are șanse trenul metropolitan?

Până se va lumina și administrația locală și va schimba PR-ul de tip facebook cu un lobby eficient la nivel guvernamental, slabe șanse să umblăm pe centura metropolitană pentru care s-a semnat contractul de proiectare. Primul semn a fost refuzul CNIR ca acest proiect să se facă la Cluj, apoi nu s-a mai auzit nimic de această opoziție.

Cum noul șef al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj aflată în subordinea CNAIR, un inginer orădean, a fost schimbat, să vedem ce va face înlocuitorul său. Până atunci, ne putem lua gândul de la autostradă pentru următorii 7-8 ani, așa că rămân doar metroul + trenul metropolitan.

Și pentru ultimul s-a semnat recent asocierea în vederea realizării studiului de pre-fezabilitate, dar ceea ce îngrijorează este că acesta vine la pachet cu metroul, din declarațiile edilului. Care metrou este un proiect nu doar prea scump, ci și prea costisitor pentru Cluj – motiv pentru care se va prelungi la nesfârșit. Noi nu suntem în stare să închidem o groapă de gunoi cu milioane de euro, de ce vorbim de proiecte mari?

Trenul metropolitan este mai ieftin, relativ mai simplu de făcut, fiind la suprafață, chit că și aici mai mult ca sigur ne vom împotmoli la detalii. Problema la Cluj este ca administrația să se focalizeze pe unul, maxim două proiecte din cele de infrastructură mare (centură, metrou, tren metropolitan) și ca Emil Boc să se hotărască ce vrea să fie, un Emmanuel Macron sau un Alain Juppé.

Cât durează alte autostrăzi, intrate recent în execuție, și ce știm sigur despre Centura metropolitană?

– Drumul rapid Sebeș-Turda, rebotezat A10 și finanțat în proporție de 85% cu fonduri europene, a debutat în 2013 – când a fost împărțit în 4 loturi și licitat. După mai bine de 5 ani, se circulă doar pe 29 km, iar noul termen avansat pentru finalizare (unul optimist) este 2020.

– Cei 38 de kilometri nu vor fi gata în 2024, la ritmul în care se construiește acum; în 3 ani abia se fac 18 km, nu 38! Centura metropolitană are 31,5 km de drum nou și doar 7,5 km modernizare drum existent. Durata estimată a construcției (în ritmul de acum): minim 8 ani; 2020+8=2028!

– Alocarea financiară de 150 de milioane € va fi insuficientă, iar cheltuielile vor sări de 200 milioane (vezi CMID, vezi centura de diamant); ca urmare, dacă vor începe vreodată, lucrările se vor bloca la un moment dat!

– Dacă se va împărți pe tronsoane, ca până acum, la 2-3 constructori, cel puțin unul va fi necâștigător; singura șansă de a se face, totuși, ar fi să ajungă Boc sau alt politician clujean premier, să urgenteze reluarea lucrărilor și să suplimenteze suma alocată.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: