Advertisements

Transportul ieșit din comun

Știrile despre Cluj-Napoca țin tot mai des prima pagină a cotidienelor naționale și locale, pentru că orașul este un pol de dezvoltare, atrăgând forță de muncă din județele dimprejur; dar și pentru că este un oraș tot mai scump, depășind chiar capitala la prețul mediu/mp al apartamentelor. Succesul Clujului devine însă, în mod paradoxal, unul din factorii care-i sugrumă de la an la an mobilitatea. Deși traficul urban este una din cele mai importante preocupări ale municipalității, existând un Plan de Mobilitate la nivelul zonei metropolitane, majoritatea măsurilor ajung să fie depășite până ajung să fie și implementare. Impresia cetățeanului este că atât municipalitatea (prin măsurile imaginate) cât și CTP (compania de transport public ce-i este subordonată) care ar trebui să le aplice – sunt depășite de ritmul de dezvoltare al orașului.

????????????????????????????????????

Circulația mașinilor în Cluj-Napoca devine o experiență tot mai complicată. Deoarece cauzele pentru care transportul în oraș a devenit o problemă sunt multiple, nu există o (singură) soluție salvatoare: e nevoie de mai multe soluții. Din păcate, nici municipalitatea nu dă semne că ar avea o viziune pentru a anticipa ȘI problemele generate de dezvoltarea orașului, nici CTP că ar fi capabilă să implementeze un sistem de transport inteligent. Că problema este una complexă stau mărturie cifrele: ținând cont doar de persoanele fizice și lăsând la o parte firmele și cei din afara orașului (care nu sunt de neglijat) municipalitatea ar trebui să gestioneze cel puțin circulația celor peste 100.000 mașini înmatriculate în Cluj-Napoca (pentru care există „doar” 45.000 locuri de parcare), iar CTP peste 200.000 călători.

Aceasta cu doar 200 de autobuze, trolee și tramvaie – conduse de 350 de șoferi din 1.500 de angajați – și cu 20 milioane de euro buget de funcționare anual (din care 10 milioane subvenții). În urmă cu câțiva ani, CTP Cluj a încercat implementarea unui sistem modern de ticketing în valoare de 1/2 milion euro în cadrul proiectului Connect Cluj, care deși trebuia finalizat la mijlocul anului 2014 (de către o asociere de firme brașovene), nu este nici acum complet funcțional. Sistemul prevedea modernizarea a 92 de stații de transport în comun, ca și montarea a 61 automate stradale de eliberare a biletelor și legitimațiilor de călătorie, care să funcționeze și după ora 21. De asemenea, presupunea în total 87 de stații automate de eliberare a biletelor și legitimațiilor, instalarea a 136 de validatoare a legitimațiilor și a 327 de validatoare duale (bilete+legitimații) în autobuze.

statie cordosDe asemenea, urmau să fie instalate 327 de computere de bord, care să înregistreze datele de la validatoare și să transmită prin GPS date pentru monitorizarea autobuzelor. Nu se știe nici în data de azi gradul de implementare al proiectului, adică procentul în care acesta este funcțional: să fie 50% măcar? În afara problemelor cu stațiile de eliberare a biletelor (cu erori în funcționare), există probleme atât cu validatoarele de legitimații (stricate) cât și cu stațiile modernizate (în imagine, stație lipsă din toamnă în Dâmbul Rotund, lângă Lidl). La periferia orașului lipsesc doar stațiile automate de eliberare a biletelor (acelea nu le veți găsi nici măcar în Andrei Mureșanu, în zona Pieței Engels) dar nu mai există nici măcar… micuța stație din tablă și plastic!

Chiar dacă sunt destule mașini noi (cele mov), care oferă condiții decente, călătorii trebuie să circule și cu autobuzele verzi numite de șoferii lor „bostani”, construite în urmă cu peste 1/2 de secol și scoase la casat de francezi acum 30 de ani. Proasta implementare a sistemului de ticketing pare să le convină managerilor acestei companii. Închipuiți-vă ce ar însemna să fie nevoie ca aceștia să controleze parametrii de utilizare a serviciului de transport public și să-i configureze pentru a obține maxim de eficiență – nu le-ar complica inutil existența? Corect implementat, sistemul Cluj Connect ar putea furniza date reale de mobilitate a mașinilor și ar permite configurarea capacității de transport pe diferite rute, manevrând frecvența curselor, orarul acestora, etc. În lipsa unor informații, în timp real, serviciul poate funcționa suboptimal, fără a putea fi desemnat un vinovat: nu știm, nu cunoaștem!

Dar acesta nu este decât un eșec ceva mai recent al CTP. Sistemul de transport metropolitan (ca să ne referim doar la acesta) are multe alte probleme vechi, cunoscute dar nerezolvate: orice rută traversează centrul, sistem de bike-sharing la fel de greoi implementat (și tot de o firmă brașoveană) nu există legături între cartiere gen Dâmbul rotund, Grigorescu, Mănăștur, aceasta și pentru că nu avem un inel al orașului. Toate aceste probleme, cumulate, duc la scăderea calității vieții: degeaba avem dezvoltare economică și salarii mari, dacă pierdem tot mai mult timp în trafic iar poluarea devine o problemă, cu toate parcurile cu care ne lăudăm. Așa cum afirmam la începutul articolului, există o interdependență: numărul mare de mașini mici în trafic este rezultatul serviciilor proaste de transport în comun (local, CTP și național, CFR). Primăria Cluj, cu al său Plan de Mobilitate, nu pare capabilă să fluidizeze traficul. Ce-i de făcut?

 

Advertisements

Lasă un răspuns