Advertisements

Străini de Cluj

Fie că ești clujean de rit nou (=vinitură), sau din cei vechi, narativa ultimilor ani despre Metropolă sau marele Oraș ardelean este aceeași. Singura diferență vizibilă în ultimii ani este următoarea: cu cât mai recent sunt stabiliţi aici, cu atât sunt oamenii mai atinşi de noile epitete sau denumiri (de 5*, capitală, șamd) ale Orașului. Cât despre restul lumii din ţărişoară, în ultimii ani au căzut toţi de acord că Oraşul nostru este… cu totul altceva.

— Ce mai e nou prin marele Oraș? ești întrebat de îndată ce se află că vii din centrul urban, adevărata Metropolă ardeleană și, indiferent de răspunsul tău (ascultat cu puțină curiozitate, dar mai mult cu un soi de respect răbduriu), urmează constatarea-standard:

— Eh, Metropola e altfel… e altceva… (nu ca la noi)!

Oamenii știu ei ce știu şi nici nu așteaptă, de fapt, vreun răspuns de la cosmopolitul cetățean al Metropolei, nevoit să asculte apoi o paralelă între marele Oraș al Provinciei și restul lumii românești, care bate pasul pe loc – în vreme ce Metropola decolează spre Europa civilizată. Dar un oraş cosmopolit cum e Clujul îşi datorează acest renume fluxului de străini care-l vizează anual. Potrivit statisticilor provenite de la Inspectoratul General pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări al județului Cluj, în cursul anului 2019 aproximativ 12.000 de persoane au solicitat cereri de reședinţă și rezidență pe raza județului. Clujul are, cum ar veni, un „sat” de străini. Dintre aceşti ultimi veniți mai de departe, vreo 4.500 sunt străini din state terțe, cei mai mulți din Republica Moldova, Vietnam, Turcia, Maroc, Tunisia și doar 7.500 cetățeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Franța, Italia, Germania, Spania și Ungaria.

Dar pentru ce vin toți străinii ăștia la Cluj, sunt ei mulți sau puțini, m-am întrebat? Că se pare că sunt tot mai mulți, cu o rată de creștere de peste 30% anual. Majoritatea vin la studii, dar sunt și oameni veniți aici să lucreze, fie în multinaționale, fie atrași de dinamica locurilor de muncă. Despre ultimii s-a scris aici si aici. Dacă vorbim de turism însă, Bucureștiul atrage de trei ori mai mulți străini decât Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara împreună. Cât despre afaceri, Clujul atrage investitori imobiliari, care obțin randamente bune datorită chiriilor care se practică pe aici. 

Chiar dacă majoritatea vizitatorilor laudă Clujul ca fiind un fel de axis mundi al României în ce privește bunul simț, deschiderea către vest, viața culturală și consumul de gulaș, nivelul de trai al localnicilor, și mai ales „calitatea vieții din Cluj” – cum îi place să spună primarului – nu au crescut semnificativ în ultimii ani. Ba chiar s-au depreciat, mai ales pentru categoriile sociale obligate să se descurce în zonele cele mai aglomerate.

Nici cu parcurile nu stăm prea grozav, acestea degradându-se de la an la an, iar la licitațiile Primăriei nu prea mai vine nimeni. Mult-așteptata centură metropolitană va deveni desuetă pentru localnici (dar utilă pentru traficul greu) peste 7-10 ani, când va fi terminată, datorită epuizării combustibililor convenționali, așa că nimeni nu va mai dori să ocolească pentru a câștiga timp. Chiar împânzit de autobuze și vehicule electrice, în lipsa unei strategii coerente, marele Oraș ardelean va fi tot mai aglomerat. Citiți aici despre (foști) clujeni captivi în traficul metropolitan.

Practic, de la an la an, periferiile sunt tot mai departe de oraș. Există niște borne invizibile dincolo de care degeaba te-ai mutat în apropierea marelui Oraș cu teatre, filarmonică și cinematografe, tu trăiești izolat, ca la țară. Înspre Baciu, de exemplu, acum 10 ani, borna erau blocurile de după Petrom. Acum borna s-a mutat undeva aproape de magazinul Lidl (stațiile de bus de la trecerea de pietoni), iar când se vor da în folosință și ultimele blocuri din zona sensului giratoriu ea se va muta la capătul Bd. Corneliu Coposu (fost Maxim Gorki). Poate sună ciudat, dar asta este realitatea: pe măsură ce oraşul se aglomerează, periferiile sunt to mai departe de centru, ca timp de acces, la început; mai apoi, tot mai mult clujeni devin străini de Cluj.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: