Advertisements

Probleme pe care Clujul nu le-a rezolvat în 2018

Nu e treaba mea să fac reclamă primăriei sau primăriilor locale, mai ales că sunt destui oameni plătiți să se ocupe cu propaganda. Pe pagina de facebook a edilului a apărut recent un clip cu realizările administrative ale anului 2018. Cum nu lucrez în administrație și nici n-am prieteni în interior (clivajul dintre bugetari și privați s-a adâncit în ultimul an, odată cu măririle de salarii), nu pot să știu cum a fost anul pentru ei.

bocO fi fost un an greu – or fi muncit, sau or fi spart ușa la final de program, chiar n-am de unde să știu. Simt însă pe pielea mea, dincolo de isteriile presei, efectul unor „politici” ale municipalității, care sunt doar implementate de cei din administrație, dar gândite de cei de la vârf. Ca om care activează în industria publicității pot face însă diferența dintre un mesaj onest și exagerări de PR, dintre un oraș verde și copaci se uscă.

Anul 2018 a debutat sub impresia eșecului de a mai pune Clujul pe o hartă a Europei, cea culturală. Era totuși șansa orașului de a trage niște concluzii, de a se repoziționa, de a-și reconsidera poziția față de cultură și „evenimentele” culturale pe care le promovează. Am auzit în schimb doar „mergem mai departe”, o poziție căpoasă a celor cu strategiile, care dovedea că nu pot mai mult, sau că oamenii simt nevoia de a fi consecvenți cu propriile greșeli.

În continuare, Clujul a pus în practică aceeași strategie perzantă de darwinism municipal, prin care și-a căutat prieteni la distanță (vezi AVE) ignorându-și zona periurbană de unde va începe, cândva – dacă va începe vreodată – reconfigurarea Clujului. Orașul are un centru frumos, dar tot mai „uzat” de către Primărie, care continuă să aprobe pe bandă evenimente care-l blochează.

clujeni-somesÎn același timp, proiecte care au luat punctaje mari anul trecut la bugetarea participativă bat pasul pe loc. Ca urmare, până și naivii s-au cam lămurit cum stă treaba cu pseudo-participarea asta și în 2018 nu s-au mai înghesuit atâția ca să ofere Primăriei idei bune de aruncat la coș, sau dacă nu, de ținut cu anii la sertar. Cifrele arată că numărul de voturi a scăzut cu 88% față de anul trecut!

În 2017 s-au depus pe bugetareparticipativa.ro 338 de proiecte, din care au fost declarate eligibile 126, în urma a 40.637 de voturi exprimate, în cele două faze ale programului. În 2018, doar 164 proiecte depuse, 47 eligibile și 4.847 voturi date pe tot parcursul procesului. Ce este cel mai frapant în politica de PR a Primăriei Cluj e că ignoră mesajele cetățenilor care-i semnalează erori sau derapaje, ca și cum ar veni, toate, din partea adversarilor politici.

Mașinăria de PR dă astfel impresia unui mecanism cu mare inerție, incapabil de auto-reglaj, ce propagă doar mesaje de genul „țara aia de lângă Cluj”. Un alt aspect ciudat este că, deși umblă după titluri europene, Clujul se compară cu orașe de la Sud sau de la Est (considerându-se chiar un exemplu de bune practici), nu cu cele din Vestul apropiat, de la care poate chiar ar avea ce învăța.

Acestea sunt câteva din erorile „ideologice” cu care-și ocupă în mod inutil vremea propagandiștii cantonați în Primăria orașului, lăsând nerezolvate multe alte probleme punctuale. Care poate c-ar ajuta Clujul să și funcționeze, pentru cetățeni, nu doar să performeze pe facebook.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: