Advertisements

Plottere accesibile

Dacă activezi într-un ONG, o firmă de grafică sau ai un birou de proiectare instalații/ arhitectură, să zicem că n-ai 10.000 euro și poate nici măcar atâția lei de aruncat pentru un printer pe care să-ți faci in-house roll-up-uri, afișe, hărți sau planșe – dar ai obosit să bați orașul pentru ele. Ca să poți amortiza un asemenea echipament, ori te uiți după unul mai mic de A0 ori, dacă nu te poți mulțumi cu un A1, inevitabil arunci o privire și pe piața second-hand.

mimakiAjuns acolo o să dai de cuvântul din titlu, pentru că o imprimantă de format mare se mai numește şi plotter (cele noi sunt inkjet plottere). Aparatele care decupează autocolant sunt cutter-plottere, iar cele care fac și una și alta se numesc print & cutt – Roland și Mimaki vând soluții de genul ăsta. Cele mai vândute printere pe bază de apă / pigment sunt cele de la Epson (peste 60% din piaţă), apoi Canon (cam 30%) şi HP. Cu un marketing mai bun, Epson şi-a tras partea leului.

Chiar dacă imprimantele lor sunt profesionale (adică trebuie servisate de un specialist), Epson a ştiut să facă din asta un avantaj. Canon şi HP merg pe o altă tehnologie decât cei de la Epson (capete piezo), şi pe altă abordare: capetele lor de imprimare bubble-jet sau thermal ink-jet pot fi schimbate chiar de către utilizator. Iar treaba asta nu le face mai puţin profesionale, ci pur şi simplu mai accesibile.

Totuşi, avantajele pe care le are în acest moment Epson sunt date de poziţia dominantă pe piaţă, care i-a permis să scoată capete noi (capul microTFP cu 10 canale este un hit), să încerce mecanisme de tractare noi şamd, ceea ce face acum ca imprimantele lor să permită cea mai mare grosime media de pe piaţă: 1mm, faţă de 0.8mm Canon şi doar 0.5mm la HP. Dacă nu ești chitit să imprimi pe materiale groase ca tapet sau autocolant PVC, şi îţi ajung cele uzuale (PP pentru roll-up-uri, backlit filmul, canvasul, hârtia foto, autocolantul de hârtie sau Tywek-ul), recomand gama de printere HP.

designjetO seria accesibilă este Designjet 1050/1055 şi HP Designjet 5000/5500. Primele sunt pentru piaţa de arhitectura CAD/GIS, ultimele pentru grafică. Motivul pentru care le recomand este că repar/ resuscitez/ întreţin – nu ştiu cum să mă exprim ca să nu sune mai pretențios decât e de fapt – aceste aparate și pot da garanție pe ce fac. Se mai găsesc încă pe piață la prețuri accesibile, pentru că proprietarii nu știu să le întrețină, iar cumpărătorii cred că se feresc de ele datorită consumabilelor scumpe.

Asta deşi cerneala de HP-urile 55000 e la același nivel de preț cu al modelelor actuale HP Z6100/6200/6800. Când zic consumabile scumpe, trebuie să precizez că am ţinut vreo 2 ani un HP Designjet 5500 de 60 inch pe balcon, chiar dacă mă tot întreba soţia de ce nu-l pun în funcţiune. Am tăcut din gură pentru că ştiam că n-am nici bani, nici ce să-i dau de lucru – adică nu e chiar un moft să-l repari. Ca să vă faceţi o idee, un singur cap de imprimare HP 81 costă în jur de 1.000 de lei (200 eur+TVA) la dealerii HP din România – eu luam cândva de la AGIS Cluj – sau le puteţi lua cu 100 eur de pe ebay.de (Germania).

Capetele de cerneală pentru varianta cu pigment (HP 83 UV printheads) sunt cu 25% mai scumpe, adică preţurile încep de la 125 euro/bucată – deşi constructiv pariez că sunt identice. Avantajul HP 55000 față de modelele Z mai noi este dat de numărul mai mic de culori / cartușe de cerneală cu care lucrează (6 dye față de 8 pigmentate), iar la dezavantaje am putea trece capetele de imprimare ceva mai scumpe (nici cele de la seria Z nu sunt gratis, însă acolo există un pont) și viteza mai mică de lucru.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: