Advertisements

Un oraș din care să pleci

Mai jos o postare de pe wall-ul lui Valer Simion Cosma:  Cluj-Napoca, un oraș din care să pleci

„Vreme de vreo 10 ani viața mea a fost cumva legată de Cluj, fie că am trăit în oraș prin diferite chirii, fie în preajma Clujului, la Bonțida sau Petrești. Am avut privilegiul să simt pe propria piele explozia chiriilor în orașul comoară, într-atît încît, prin 2010, deși aveam un salariu aproape de venitul mediu, eram prea sărac pentru acest mult lăudat oraș. Prețul locuințelor era de asemenea mult peste posibilitățile mele, așa că m-am mutat la țară, ca să pot trăi și eu omenește și să mă pot bucura cumva de vraja acestui oraș.

Dacă nu ai norocul să te naști în oraș, să moștenești vreo locuință, să ai niște părinți înstăriți sau să faci parte din cele cîteva categorii profesionale privilegiate cu scutiri de taxe, sporuri babane și salarii peste medie, Clujul te condamnă la trai în sărăcie și precariat. Sau te alungă, făcînd loc valurilor de entuziaști ce se înghesuie în orașul de sub Feleac.

Se zice că s-a dezvoltat mult Clujul, că e un colț de rai central-european în comparație cu alte orașe ale țării. Și-a tras festivaluri de calibru, precum un fard gros și posh peste sărăcia și umilința din cartiere. Administrația găsește cu lejeritate fonduri pentru evenimente și activități bune să spele imaginea orașului și să umfle o mitologie a succesului și prosperității. Cei de succes, fie că s-au născut așa, fie că au reușit să se mufeze la resurse și căi de ascensiune rapidă, găsesc înțelegere și susținere la autorități.

Despre unii se poate spune că sunt niște răsfățați ai acesteia și e firesc să-și împingă fără milă și scrupule ambițiile, călcînd cu superioară lejeritate peste cei învinși de tranziție și de dezvoltarea accelerată și iluzorie a orașului.

Periodic au loc evacuări de familii cu copii, cînd iarna, cînd vara, care debarasează zonele strategice ale orașului și sunt orchestrate de o administrație de multă vreme remorcată intereselor unor clici din zona biznisurilor imobiliare. Iar cînd nu au loc, autoritățile mimează dialogul și o ipocrită grijă pentru cetățenii aflați în situații deloc de invidiat și judecat din tihna căminului propriu.

Pe lîngă învinși și învingători, zburdă animați de depresii, resemnare sau entuziasm tîmp, o mulțime de „fraieri” priponiți în investițiile imobiliare ce au răsărit ciupercește pe orice petec de verdeață rămas neconstruit, în locul fostelor fabrici sau la periferia orașului. Blocuri spoite cu iluzia succesului și a traiului bun, construite de multe ori haotic și fără prea multă preocupare pentru a oferi celor ce urmează să le locuiască elementele necesare unui trai decent și demn.

Fără creșe în apropiere, fără grădinițe, nu de puține ori înghesuite unele într-altele, cu instalații și finisaje îndoielnice, vîndute la suprapreț și prin programe de însclavizare întru profitul băncilor și al dezvoltatorilor imobiliari, gen „Prima Casă”, astfel de blocuri au șanse serioase să fie viitoarele pungi de sărăcie ale orașului, în momentul în care o să vină factura pentru o dezvoltare urbană făcută de dragul tunurilor și într-un dispreț fățiș față de cetățeni.

Cu o administrație care nu găsește bani pentru locuințe sociale destinate familiilor și persoanelor aflate în nevoie, dar găsește cu ușurință parai pentru tunurile și gloria unor borfași din noua generație, Clujul a devenit un oraș din care plec cu silă și greață”.

Și câteva reacții ale prietenilor săi: Apreciez Clujul pentru culturalitatea sa dar detest acest nou Cluj faurit pe cultul betonului și al „jmecheriei” imobiliare, cosmetizat cu niste festivaluri „electoralizante” si placat cu un val de hipsterala îmbracată în ie populară. În fiecare zi binecuvantez decizia reintoarcerii in linistea, simplitatea si frumusetea satului.

Aceeași curbă de iluzii distructive care făcea Bucureștiul să ticăie, încă dinainte de criză. Bula s-a spart, cetățenii au plătit factura, dezvoltatorii imobiliari și-au frecat mâinile și acum umflă iar prețurile.

Despre cei mai săraci nici nu poate fi vorba. Nu pot să țină pasul, e treaba lor.  La noi sunt unii care numesc asta ”bunăstare” și ”dezvoltare urbană”. Clujul ar fi avut o șansă la o altă traiectorie. Păcat.

 Un oraș prea fălos! Ceva mai multă modestie n-ar strica….
Advertisements

Lasă un răspuns