Advertisements

Parcul central din Cluj, gazda unei noi ipocrizii

Cam uscat la început de iulie, Parcul Central a fost cosmetizat ca să se apropie ceva mai mult de verde, odată cu sosirea ambasadorului american Hans Klemm. Au fost aduse rulouri cu verdeață și s-a făcut curățenie intensiv –  așa cum ar trebui procedat în fiecare week-end din sezonul cald. Peste mai puțin de o lună însă, brazdele de iarbă vor fi distruse iar, odată cu închirierea parcului pentru desfășurarea Untold – după cum a remarcat Ziua de Cluj (sursă a fotografiei de mai jos).

brazde1Toată această desfășurare de forțe a avut loc deoarece Primăria Cluj a organizat vineri seară la Casinoul din Parcul Central o recepție sub titlul: „100 de ani de relație de prietenie între România și America”, pentru care a alocat 50.000 de lei. 500 de lei pentru fiecare an de relație pare ieftin, dacă e să ne gândim așa. Partea tristă este că la Cluj „prietenia” este finanțată de la bugetul local, în timp ce, la București, evenimentele organizate de ambasada SUA sunt finanțate din surse private, după cum remarcă alt cotidian local, Actual de Cluj.

Deși la eveniment a participat și istoricul Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române, n-a părut să remarce nimeni gafa diplomatică a ambasadorului Hans Klemm, care a spus că:

Am ales să facem o a doua sărbătorire la Cluj, ca o recunoaştere a rolului acestui oraş ca centru al unei dezvoltări economice rapide, ca centru politic, capitală a Transilvaniei.

Probabil că această declarație a dorit să acopere faptul, care pare să le fi scăpat organizatorilor, că americanii au bombardat acum 74 ani gara din Cluj – dar desigur că nu se făcea să stricăm „prietenia” de 100 de ani amintind chestiuni delicate pe final de mandat. Totuși, se putea invoca alt pretext pentru manifestare, sau se putea menționa cu sinceritate că relațiile n-au fost mereu pe roze, și că se dorește „un pas înainte”.

Noi am preferat doar să facem poze, să zâmbim frumos și cam atât – cam puțin pentru secolul XXI, totuși. Nici de firma Bechtel nu cred c-a pomenit cineva, deși ruperea relațiilor de prietenie cu constructorul american s-a petrecut odată cu mandatul președintelui Traian Băsescu, mentorul politic al primarului Emil Boc

bomb1Ca să-i găsim o scuză, putem bănui că ambasadorul Klemm a folosit intenționat numele Transilvaniei fiindcă la data bombardării orașului Ardealul de nord era sub administrarea Ungariei. Pe 2 iunie 1944, deasupra Clujului apăreau primele bombardiere americane, care au lansat asupra orașului 1200 de bombe în cadrul operațiunii militare numite Frantic Joe sau Franticot.

Bombardierele au atacat mai întâi Szolnok, Oradea, apoi Clujul și într-un final Simeria; ironia face ca aceste orașe să fi fost bombardate cu avioane Liberator. Serviciile secrete maghiare avertizaseră Clujul de bombardamentul iminent cu câteva zile înainte, astfel că la 9 și două minute, în dimineața de vineri 2 iunie, au pornit sirenele de avertizare. La 9:08 avioanele bombardiere erau deasupra Zalăului, parașutând flyere de propagandă, pentru ca la ora 9:14 să înceapă atacul asupra Clujului.

bomb2Primul set de bombe a lovit străzile 11 Tudor Vladimirescu, Gépész (Romulus Vuia) și Téglás (Fabricii), precum și cartierul Cordoș, pe atunci doar un sat. Cea mai afectată zonă a fost a gării – aceasta fiind și ținta aliaților, care au dorit să blocheze circulația feroviară din zonă și să oprească regruparea trupelor germane din est spre vest. Au fost afectate însă spitale și fabrici, precum „Dermata” (Clujana de mai târziu), fabrica de chibrituri, fabrica de prelucrare a fierului „Fermeta” (numită apoi Laminorul), fabrica de mobilă „BAATZ”, fabrica de oțel, dar și abatorul orașului.

Alte zone lovite au fost cartierul Iris, cartierul Gruia, strada Horea (inclusiv sinagoga evreiască), centrul și împrejurimile. Spitalul de ortopedie de pe actuala stradă General Traian Moșoiu a fost atins de o bombă în aripa unde se aflau bolnavi în stare gravă și unde se afla aparatura necesară pentru tratarea lor. După 50 de minute bombardamentul a încetat, dar a fost suficient ca să ucidă 362 civili și aproape 100 de soldați: 32 maghiari și 65 germani. Ziarele locale au publicat imagini de după atacul aerian, una fiind preluată mai sus.

Advertisements

Lasă un răspuns