Advertisements

Regionalizare prin metropolizare la Cluj-Napoca

Nu ştiu dacă aţi remarcat la ultimele alegeri baia nereuşită a lui Iohannis la Cluj: una de mulţime, s-a vrut, într-un oraş „albastru”. Numai că mulţimea n-a cuplat cum au sperat noii „galbeni” Boc şi Rareş Bogdan, care l-au scos pe Herr Klaus din Primărie la pas, pe pietonală. Am remarcat însă că a fost prima viză a preşedintelui Iohannis în primăria clujeană în acest mandat.

Până atunci, de câte ori venea prin oraş cu d-na Carmen, vedeai poze ba pe la un restaurant, ba de la un magazin de golf de la periferie (Baciu)… dar nu la Primărie. Asta din cauză că, se pare, mai erau nişte poliţe de plătit, de pe vremea când de tovarăşul Emil Boc o plimba pe tovarăşa Elena Udrea prin urbe, în loc să mobilizeze suflarea pedelistă (pardon, acu` penelistă) la lipit afişe pentru primarul din oraşul vecin. Și, poate, pentru că pentru Emil Boc lumina a venit mereu de la… centru.

Dar timpul a trecut, poliţele probabil că s-au mai plătit, s-or fi aliniat nişte astre, s-or fi armonizat în sfârșit niște interese, o fi pus şi Rareş Bogdan o vorbă şi uite că se făcu şi prima vizită prezidenţială – aşa, pe final de mandat. Şi, cum o surpriză nu vine niciodată singură, taciturnul Klaus a scăpat şi păsărica, numindu-l pe Boc primarul „regiunii”, semn că toate poveștile dumisale cu AVE șamd vin cu aprobare din cele mai înalte cercuri.

Dacă pe vremea când era încă premier și mai apoi, când încă-și mai amintea de asta, parola de intrare în Cluj era „regionalizarea” României, după un timp Emil Boc a scos din pălărie (cu aprobare de și mai sus) un alt cuvințel: metropolizarea. Undeva s-a decis că zonele metropolitane sunt fundamentul pe care se va putea clădi atât „regiunea” cât și viitoarea strategie de dezvoltare regională.

Pe scurt, povestea sună cam așa: pentru ca regiunile să fie funcționale, România are nevoie de mai mulți poli de creștere – și aici intervin zonele metropolitane. Acestea sunt modelul de organizare ce ar permite, cel puţin în teorie, dezvoltarea; atât a centrelor urbane cât și a zonelor rurale adiacente. Asta deşi actualele zone metropolitane au eșuat în a-şi atinge scopul pentru care au fost gândite, deoarece orașul central sau „metropola-mamă” a fost principalul beneficiar al programelor destinate zonei.

E cât se poate de clar că la nivelul actualei clasei politice şi administrative există o înțelegere greșită a conceptului de „zonă metropolitană”, iar haiducia nu funcționează absolut deloc. În plus, la momentul actual, centrele polarizatoare din România sunt prea mici pentru a răspândi efecte benefice și asupra localităților din imediata lor apropiere. De aici propaganda – aşa se explică insistenţa cu care sunt promovate viitoarele metropole – de aici și marea diferenţă între Clujul real şi cel virtual, atât de lăudat pe interneţi…

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: