Advertisements

100 de ani de la ieșirea din Imperiu

Clujul sărbătorește în Ajun de Crăciun un alt Centenar: 100 de ani de la intrarea dorobanților Armatei române în oraș și ieșirea din Imperiul austro-ungar. Momentul a fost urmat, la 55 ani distanță, de rebotezarea din Kolozsvár în Cluj-Napoca. Un drum lung străbătut de Metropola ardeleană, între al doilea oraș al Ungariei și al doilea/al treilea al României, la concurență cu Timișoara sau Iași, alte două capitale regionale.

Ziarul Făclia dedică un editorial, realizat în colaborare cu UBB, acestui eveniment. Spicuiesc câteva rânduri: „România a reintrat în război în data de 10 noiembrie 1918, cu doar o zi înainte ca războiul să se termine. Abia atunci i-a fost recunoscut statutul de putere aliată a Antantei și, în consecință, armata română putea lua parte la ocuparea teritoriilor stabilite prin Convenția de la Belgrad.

Înaintarea armatei Române în Transilvania

În 10 noiembrie, regele Ferdinand cerea armatei române reintrarea în luptă pentru „izgonirea vrăjmașului cotropitor” și pentru realizarea visului „de atâtea veacuri: Unirea tuturor românilor”. La mijlocul lunii noiembrie, la ordinul guvernului României, a regelui Ferdinand și la chemarea Consiliului Național Român Central, trupele române au pătruns în Transilvania, luând în stăpânire zona localităților Tulgheș, Ditrău, Borsec, Miercurea Ciuc, staționând acolo până la Marea Adunare de la Alba Iulia.

clujChiar liderii românilor din Transilvania au cerut guvernului de la București ca trupele să nu continue înaintarea, pentru ca actul istoric de la Alba Iulia să nu fie atribuit vreunei forțe militare din afara Transilvaniei. După 1 decembrie, armata română a luat în stăpânire Transilvania până la linia de demarcație stabilită la Belgrad, intrând în marile orașe, Târgu Mureș, Bistrița, Brașov, Sibiu, Sighișoara și Mediaș, ajungând la Turda în 22 decembrie”.

Citiți restul articolului aici. De menționat că pe 22 Decembrie 1918 a avut loc, în piața centrală din Cluj, o Adunare Națională Maghiară, organizată pe modelul Adunării Naționale Române din Alba Iulia, în care participanții s-au pronunțat pentru păstrarea Transilvaniei în cadrul Ungariei.

Pentru socialiștii transilvăneni ai vremii, Transilvania trebuia să rămână în granițele Ungariei tocmai pentru că Ungaria în 1918-1919 era o țară în pline transformări revoluționare ce au culminat cu republica bolșevică a lui Bela Kun. Nu doar argumentele istorice, ci și anticomunismul a fost folosit de Brătianu, ca exponent al elitei liberale, în negocierile cu Puterile Centrale. Sursă foto: Ziarul Făclia.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: