Advertisements

De la hub la club

Pâna la pandemie, în Cluj apăreau unul după altul spații de co-working, pentru că na, chiriile din orașul de pe Someșul mic erau tot mai mari (abia acum ce s-au mai domolit) iar ideea unui open-space creativ prindea la oamenii open-minded. Indiferent că e botezat după locație (Cluj Hub, Cluj Cowork) sau după domeniul de activitate propus (IT, tehnologie, proiectare) hub-ul este (sau era) un spațiu în care poți lucra alături de alți oameni cu preocupări similare. Networkingul e unul din avantajele de a avea birou într-un hub, în loc să-ți închiriezi propriul spațiu.

Dar acum povestea aceasta s-a cam fumat, ca multe altele, și nu prea mai poate fi dezvoltată. Poate că adepții idei vor continua, din inerție, în spații protejate cu paravane din plexiglas, de exemplu, sau cu mai puține persoane într-o încăpere, dar du-te la bancă cu un plan de afaceri ca acesta, să vedem ce răspuns vei primi. Cât de viabilă mai e ideea. Până și freelancerii vor prefera să lucreze de acasă, renunțând la avantajele unei chirii „flexibile”.

În schimb clubul, ca instituție socială de secol XIX, ce părea perimată, ar putea fi resuscitată. Pe finalul perioadei lor de glorie, cluburile erau considerate „fortărețe pentru bărbați singuri”. În ultima vreme însă, pentru tinerii care ieșeau cu prietenii într-un club, cuvântul avea un cu totul alt înțeles. Cum va arăta cultura de club (clubbingul) după pandemie și care sunt perspectivele sale de repliere într-un viitor incert, rămâne de văzut. Cert e că orice modernizare va presupune o revenire la ideea originară, iar prezentul, care și-a epuizat resursele, va fi nevoit să scormonească în trecut.

O altă carte câştigătoare, pe care se poate paria în actualul context al pan­demiei de COVID-19, este hubul înțeles ca o asociație de producători, un nucleu. România avea o industrie textilă puternică, chiar și în perioada în care lucra doar pentru export, în regim lohn. Acum, peste 50 de producători din sectorul textil, firme cu 10.000 de angajaţi, încearcă să creeze în România un hub naţional de textile medicale, sesizând oportunitățile. Există deocamdată doar un grup de lucru, Me­dical Healthcare Production, care a cerut sprijin autorităţilor pentru for­ma­rea unui hub naţional de textile me­di­ca­le.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: