Advertisements

Clujul digital

Transilvania IT Cluster (fostul iTech Transilvania) al ARIES T, a comandat companiei Encore Research un sondaj de opinie privind „Cererea și oferta de digitalizare”, ale cărui rezultate sunt disponibile aici. Cei care l-au realizat au consultat într-o lună și jumătate mai bine de 100 de companii de IT, plus 550 companii din alte sectoare și 51 de instituții publice din Ardealul de Nord.

Deși suntem o destinație căutată pentru servicii și produse IT, cu jucători relevanți pe piața regională și globală, Ardealul de Nord pare a pendula între două stări de fapt: cea a industriilor inovative și cea de reținere față de progresul digitalizării. Interogația studiului pornește de la acest context aparent paradoxal:

De ce, în condițiile expansiunii sectorului IT în România din ultimii ani (peste 101.000 angajați la finalul anului 2016, creșterea semnificativă a cifrei de afaceri a companiilor din IT) gradul de digitalizare al țării este mult sub ritmul de creștere a domeniului IT?

Cu alte cuvinte, firme tot apar în Cluj, IT-iști abia se mai găsesc, dar au loc un viitor (o cerere reală) pe piața internă, sau e doar un trend de moment? Afacerile digitalizate vor crește (estimare) cu cel puțin o treime în următorii cinci ani, dar în 2019 cererea de digitalizare nu se întâlnește întotdeauna cu oferta.

clujSceptici sunt 27% din respondenți, care consideră că digitalizarea nu le-ar aduce vreun avantaj semnificativ. Aceștia provin din sfera companiilor private mici, cu afaceri în domenii precum comerț sau servicii, și cu un mod de operare axat pe interacțiunea directă cu clienții. Spectrul de beneficii percepute de către companii în urma implementării procesului de digitalizare nu pare unul semnificativ, majoritatea enumerând generalități.

Eficiența și productivitatea sunt cele mai menționate aspecte, fiind identificate de către aproape două treimi (64%) dintre respondenți. Simplificarea proceselor ar fi un alt avantaj obținut, acesta fiind menționat de aproape jumătate dintre companii (49%). Pe de altă parte, principalele obstacole identificate în procesul de implementare a digitalizării sunt lipsa de expertiză la nivelul resursei umane proprii, costurile relativ ridicate și potențialul ceva mai scăzut al digitalizării în domeniul de activitate.

Așadar, în Silicon Valley de Cluj, digitalizarea este privită ca o „fiță” pe care și-o permit doar companiile mari. Departamentele considerate a fi predispuse spre digitalizare sunt producția și vânzările, urmate de administrativ și partea de comunicare. Zona managerială nu apare în acest top – fiind pe ultimul loc cu 3% – indicator al unei imagini relativ superficiale a impactului pe care digitalizarea îl poate avea în sfera decizională.

Rata cea mai slabă de digitalizare vine din zona companiilor mici, cu cifră de afaceri de sub 2 milioane lei, unde aproape 40% dintre respondenți nu iau în considerare acest proces, nefiind o prioritate. 33% din respondenți consideră că digitalizarea vine cu costuri prea mari, iar 49% dintre aceștia cred că ar fi o frână în dezvoltarea firmei.

Clujul digital pare doar un deziderat, o perspectivă îndepărtată: IMM-urile nu-și permit tehnologia, IT-iștii lucrează pentru clienți străini, iar trecerea de la externalizarea unor servicii la industriile creative va dura.

Advertisements
One Response to “Clujul digital”
  1. Ion A. decembrie 17, 2018

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: