Advertisements

Ciocănarul IV

      Miliția și anticipația – continuare de aici

       În biroul său de milițian din orașul numit în anii ’70 simplu Cluj, plutonierul Puiu aduna cu tenacitate probe. Ce i se păruse la început un caz complicat, putea fi, în lumina discuției de ieri cu locotenentul-major, o șansă în carieră. Clujul acelor ani era un oraș în plină transformare, cu ambițiile pe cale să dea în clocot.

      După afluxurile bruște, aproape convulsive ale populației – ce urmau schimbărilor de suveranitate – orașul fusese supus de vreo trei decenii unui influx regulat. Noii-veniți modificaseră structura etnodemografică a orașului, dar aceasta nu a avut loc ca urmare a unei politici de naționalizare, ci a decurs din politica economică a regimului Ceaușescu, care urmărea o dezvoltare industrială rapidă, cu precădere a industriei grele. Hinterlandul Clujului fiind românesc, urbanizarea a dus la naționalizare, astfel că românizarea a fost un fenomen concomitent cu urbanizarea și industrializarea.

      În colțul mesei plutonierului Boieru stătea Scânteia – almanahul anului 1970. De doi ani îl tot răsfoia, fascinat de tema almanahului: cum va fi lumea în anul 2000? Și azi, printre dosarele de anchetă, plutonierul de miliție visa la viitor: ancheta semnată de Ioan Erhan estima că România va ajunge să aibă în anul 2000 nu mai puțin de 30 de milioane de locuitori, iar Clujul se va apropia de 500.000. Două treimi din populația României va trăi la orașe, iar țara va avea de două-trei ori mai multe orașe cu peste 100.000 de locuitori. Optimiștii așteptau ca până prin 2005 telepatia să poată fi utilizată în comunicații, în vreme ce pesimiștii nu o vedeau posibilă deloc.

      O altă secțiune din almanah estima găsirea leacului pentru cancer, creșterea duratei vieții la un secol, descoperirea unor medicamente capabile să crească inteligența, apariția rachetelor individuale și dresarea de animale inteligente, capabile să îndeplinească munci simple. Până atunci, trebuia să se mulțumească cu ultimul model de Dacia 1300, făcut după Renault 12 și de câinii-lup. Plus de ancheta în curs, care-l putea ajuta să avanseze în carieră.

      Pe lista de anchetă figurau 400 de persoane, locatari ai căminului și alți bărbați din zonă. Primii suspecți au fost considerați administratorul afemeiat și apoi prietenul fetei, care au fost verificați cu exces de zel. Cum cadavrul nu prezenta niciun fel de urme, cu excepția loviturilor cu un obiect contondent în zona occipitală, au fost lăsați în pace. Nu exista nicio urmă: dacă mobilul crimei fusese violul, cum se bănuia din cauză că a fost găsită goală, cum de nu prezenta urme de lichid seminal?

Reconstituirea cazului: pe strada Oașului mică (zisă și fundătura Oașului), la sfîrșitul zilei de luni, pe o vreme cu cer acoperit, Cornelia Vaida – o tânără frumoasă, cu ochi verzi, în vârstă de 25 de ani  – se întorcea de la prietenul ei. Se pare că petrecuse o seară nereușită, din moment ce revenise în cămin. Este atacată în hol pe la ora 22,30 (după timpul estimat parcurgerii distanței de la prietenul ei) cu trei lovituri de ciocan. Criminalul duce apoi fata în grădina de zarzavat de peste drum de cămin. După ce o o violează, îi târăște trupul prin (?)gard, traversând strada Oașului  luminată, dar pustie. Ajunge în Parcul Armătura și de acolo aruncă trupul încă în viață, în Nadăș.

      Moartea victimei survine prin înec, având loc o asfixie prin ocluzia alveolelor. Apa duce corpul la 1 km și jumătate în aval, unde este descoperit în dimineața următoare, la 7 ore după crimă, agățat de un pilon de susținere al podului Hingherilor de pe strada Fabricii.

      Primul semn de întrebare, strecurat de locotenentul-major Nona într-o paranteză, se referea la existența unei spărturi în gard. Avea de cercetat gardul de doi metri înălțime bucată cu bucată ca să afle astfel dacă agresorul lucrase singur sau ajutat de cineva. În lipsa unei spărturi în gard, cum altfel reușise să ridice trupul fetei peste el? Asta deoarece cadavrul nu prezenta nici un fel de urme de zgârieturi…

– continuă aici

Advertisements
One Response to “Ciocănarul IV”
  1. Levi Mariana 13 august 2017

Lasă un răspuns