Advertisements

În orașul cu cele mai mari chirii, turismul nu prea merge

La mai bine de o săptămână după publicarea bilanțurilor pe 2018, niciun jurnalist pe domeniul economic nu s-a arătat interesat să facă vreo analiză pe cifre despre economia locală. Asta fiindcă nu prea avem în presa locală asemenea „specialiști” – sau, dacă sunt, îi poți număra pe degetele de la o mână – capabili să citească un bilanț, ceea ce spune multe despre economia serviciilor din „Silicon Valley” de Ardeal.

Dar nu starea presei e subiectul de azi, ci turismul: potrivit unui top publicat ieri în Ziar de Cluj, la capitolul cazare încă suflă vântul, cu toate că autoritățile locale raportează creșteri de cifre în turism. Și totuși, încă nu se încumetă nimeni să investească într-o franciza Sofitel sau Le Meridien. Motivul? Clujul nu are destui turiști sau cel puțin, nu pe măsura diversității unităților de cazare.

cluj1Aproape jumătate din cifra oficială pe 2107 – 600.000 de turiști, ceva mai mult ca Prahova – se datorează festivalurilor mari ca TIFF, Electric Castle și Untold. Clujul contorizează sub jumătate din numărul de cazări în Brașov (1,27 milioane), care la rândul lui adună sub jumătate față de capitală (2,5 milioane). O dată la doi ani avem și un festival internațional de teatru – Interferențe, care este în pericol în 2018 – iar festivalul Opera Aperta s-a anulat, la fel ca și Comedy Cluj. Deci, să nu ne culcăm pe o ureche și să mai citim și articole din astea „infame”, că nu totul e roz la Cluj așa cum pare după articolele culese de mirobolanta revistă clujcapitală.

Pe scurt, cea mai mare cifră de afaceri o face Grand Hotel Italia (aproape 28 milioane lei, din care 9 profit), urmat de Hotel Napoca (16 milioane lei, din care 4 profit) și City Plaza cu 13 milioane CA. Urmează în Top 5 hoteluri de Cluj Ramada cu o cifră de afaceri de 11 milioane lei și Opera Plaza cu puțin peste 9. Interesant că aceste hoteluri mari sunt singurele care nu-și pot ascunde din cauza CA mari profitul (care în mod real ar trebui să fie undeva la 25% din CA) prin diverse „cheltuieli” și nici nu pun accent pe evenimente – aici cifra de afaceri se obține în principal din cazări.

cj1Nu este cazul hotelurilor de talie medie, a căror cifră de afaceri (și, probabil, supraviețuirea în perioadele de criză) este asigurată de evenimentele organizate – în special nunți. Astea aduc venituri sigure, deci cifra dezastrului legat de cazările turistice este și mai mare. Desigur, la asta contribuie și AirBnb și alte forme alternative de cazare (prieteni, turism social, apart-hoteluri) care mai mult ca sigur vor prolifera în următoarea perioadă, dacă nu vor fi și ele supra-reglementate cumva de statul-hapsân ale cărui tentacule se întind tot mai mult.

Ca dovadă, abia anul trecut s-a organizat prima conferință dedicată „industriei ospitalității” în care nu a fost vorca doar despre hoteluri sau „turism” în Cluj. Până la urmă tot aceeași Mărie este, adică specialiștii din HoReCa s-au reunit pentru a discuta despre tendințele din industrie și pentru a-și împărtăși din experiența lor – dar faptul că s-a trecut la un alt nivel și am ajuns să vorbim de ospitalitate, nu doar de cazare, este un semn că industria se dezvoltă.

Pentru că altfel, Clujul nu rămâne decât un oraș turistic de tranzit, dependent de aeroport.

Advertisements

Lasă un răspuns