Advertisements

De ce nu vom avea centură la Cluj…

…nici în următorul cincinal?

Prezentat ca „proiectul salvator” pentru circulația Clujului, centura metropolitană nu are absolut nicio șansă de a fi realizată până în 2023. Ca urmare, toate așa-zisele „eforturi” ale autorităților locale nu sunt decât ori praf aruncat în ochii alegătorilor (+pisica aruncată în curtea altora) ori dovezi crase de lipsă de realism – din cel puțin patru motive, expuse mai jos în articol.

Presupunând că trăim în cea mai bună lume posibilă, haideți să luăm varianta optimistă, și să presupunem că domnii Boc și Tișe n-au mai umblat pe șoselele patriei, ocupați cu „problemele” Clujului, așa că habar n-au ce probleme sunt la intrările-ieșirile din oraș sau pe A3. Dar înainte să ne tragem concluzii pripite, să enumerăm motivele invocate:

De ce nu va avea Clujul centura în 2023?

Motivul 1: în Anul centenarului România va inaugura doar 25 + 8 = 33 km de autostradă, toate aceste porțiuni fiind în jurul Clujului. Cum bugetul este așa cum știm, este clar că nu vor mai fi alocați bani pentru Transregio Feleac, cu tot Masterplanul și proiectul SF invocat de Boc.

Hint: bani pe centuri ocolitoare se dau la Bistrița (pe motiv că ar fi prinsă și în Master-plan) și Satu Mare, proiecte deblocate de vechiul nou director CNAIR Narcis Neaga. De ce acolo se poate și la Cluj nu? Păi, fiindcă se dă câte puțin, să ajungă la toată lumea!

Motivul 2: pentru că nici ce are, Clujul nu știe să folosească. Între centura de diamant Vâlcele-Apahida și A3 nu există o conexiune, deși o asemenea soluție ar suplini lipsa Metropolitanei. De asemenea, nu există legătură nicio ieșire de pe porțiunea de A3 Câmpia Turzii – Gilău decât nodul de urcare și cel de coborâre pe toată porțiunea de 43 de km.

De asemenea, nu există niciun spațiu tehnic, nicio benzinărie sau vreun alt punct de servicii, deși au trecut 10 ani de la inaugurarea autostrăzii care înconjoară orașul de cinci stele. Ne mai mirăm că abia vedem câte un camion din când în când pe această porțiune de autostradă care ar trebui să mai scoată traficul greu din Cluj?

Nu mai bine ne îndreptăm eforturile (administrative) spre o conexiune între A3 și DN1 (în zona localității Mihăiești) plus o ieșire undeva spre Tureni, spre a face utile cele existente, în loc să umblăm cu SF-uri? Care SF nu înseamnă automat proiect tehnic, după care gata, se și trece la construire Centură, ci presupune mai multe etape.

Adică: studii urbanistice, geologice și topo, urmate (abia dacă soluția este considerată fezabilă) de documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiect tehnic și detalii tehnice de execuție. Abia apoi, după identificarea surselor de finanțare, urmează aviz de mediu, exproprieri și se poate trece la etapa de lictație pentru găsirea unui constructor, deci mai e muuult până departe.

Mai mult de un cincinal.

Motivul 3: proastele relații între CNAIR și administrația clujeană. Nu vorbim de PNL-iștii Alin Tișe și Emil Boc (din vechea gardă PDL-istă) ci inclusiv între conducerea CNAIR și Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, al cărei director, ing. Radu Ilie Băruță, tocmai a fost amenințat de directorul CNAIR Neaga cu suspendarea.

Fără un director regional bine văzut la București, ce șanse are Clujul să obțină fonduri pentru centură? Nu mai vorbim de faptul că anul trecut se întrevedeau ceva șanse de a fi licitat studiul de fezabilitate pentru drumul de legătură între între A3 și DN1 în zona Tureni. Ei bine, situația acestui SF nu doar că a stagnat față de 2017, ci a regresat.

Ce exact face (sau nu face) DRDP Cluj de durează atât de mult hârțogăria, mai ales că de anul trecut a apărut și surparea podului de la intrare în Turda care îngreunează traficul spre Cluj? Nu s-a depus nimic la APM Cluj pentru a începe procedurile pentru obținerea acordului de mediu. În plus, Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice nu dă ok-ul fără acord de mediu sau fără identificarea surselor de finanțare.

Deci nu se poate ajunge la Hotărâre de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Așadar, dacă DRDP Cluj nu poate lansa nici măcar o licitație în curs, aflată pe agenda sa de lucru de mai bine de un an de zile, sunt clare proastele relații între CNAIR și administrația clujeană?

Motivul 4: centura metropolitană a Clujului nu se va face pentru că, așa cum am enumerat, avem porțiuni de autostradă în jur, avem și bucăți din centură (de diamant chiar, dar le mânjim cu levigat) și avem proaste relații cu CNAIR. În plus, așa-zisa metropolitană de 38 km nici nu este o centură propriu-zisă. Clujul se dezvoltă în ritm rapid, iar ce îl ocolea inițial pe hârtie, deja îl traversează.

Corect ar fi să o numim, de fapt, cea mai lungă autostradă urbană. Cu toată licitația anulată și reluată de primărie, ea nu se va face niciodată (în actualele condiții) deoarece suma trecută în Master-planul de transport nu este una realistă. Nicio firmă de construcții care are angajat măcar un economist nu se va prezenta la licitație, deoarece e o centură de piatră cu poduri de lemn, adică subfinanțată.

Așa-zisa Metropolitană este mai degrabă un drum complex prin Cluj și împrejurimi, în timp ce prețul alocat este unul de centură ocolitoare. Numai că de pe centură ar trebui să vezi orașul așa, de departe, în vreme ce mergi lin, fără curbe (vezi centura Sibiului) și mai ales, fără intersecții la nivel. Ceea ce nu este valabil la Centura metropolitană a Clujului, care nu se va face din licitații și declarații.

Spre exemplu, centura Oradiei a fost realizată în 10 ani. Și este vorba de o șosea cu patru benzi cu o lungime de 16,5 kilometri, nu 38, cifra despre care vorbim la Cluj. Una aproape la fel de complexă, cu pasaje rutiere, cu un pod nou peste Crișul Repede, centura Oradea s-a realizat pe baza unei (bune) colaborări între Ministerul Transporturilor, prin compania de drumuri și autostrăzi, și Primăria Oradea.

Cea mai mare parte a finanţării de la Oradea a fost asigurată de Ministerul Transporturilor, atât din fondurile ministerului, dar și prin accesarea de fonduri europene pentru două dintre pasajele realizate. Cealaltă parte, construirea pasajelor de patru benzi, a fost asigurată de Primăria Oradea din fonduri europene.

În loc de concluzie

Motivul pentru care Metropolitana Clujului nu se va face și pe care nici nu-l mai enumăr aici este actuala administrație locală și centrală, ocupată cu alte probleme (unii cu pus Untoldul pe harta DJ-ilor de pretutindeni, alții cu dat jos lideri incompetenți). Din poziţia de diletant cu ziar online, cred că administrarea unui oraş ar trebui gândită cu 4-5 ani înainte.

E bine că se fac fac studii pentru centuri și supratraversări, doar că trebuiau făcute de mult: în loc să punem Cluju` pe hartă și pe clujeni la marginea lui, mai bine trasam din timp harta Clujului.

În lumea mare, aia dezvoltată şi ceva mai civilizată, preocupările sunt exact pe dos – mai puţine maşini, mai multe biciclete, mai puţină poluare. În România ne închinăm la zeul automobil, iar în toată povestea asta omul cade mereu pe locul doi. Ca șofer, sigur că mi-aș dori mai multe drumuri, dar ca pieton în marele Oraș mi-aș dori mai puține mașini. Ca tot clujeanul imparțial, constat că ori suntem duplicitari, ori nu mai suntem 🙂

Advertisements

Lasă un răspuns