Advertisements

Se construiește mai puțin, se vinde mai slab

În primele 10 luni din acest an, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 4,1% faţă de cifra înregistrată în perioada similară a anului trecut. Cauza? Diminuarea cu 8% a lucrărilor de construcţii noi, în special ale celor rezidenţiale – care au scăzut cu 28% potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Deci avem o primă explicație a soft-landingului din imobiliare: nimeni nu-i nebun să construiască mai mult pe o piață în scădere.

Pentru a menține prețurile ridicate, dezvoltatorii încearcă să echilibreze cererea cu oferta. Iar pe o piață cu cerere în scădere, dat fiind prețurile mari, soluția este să limitezi oferta, pentru ca să nu dai cumpărătorului prea multe șanse să aleagă. Pe tipuri de construcţii, cea mai mare scădere de volum a lucrărilor a fost înregistrată la clădirile rezidenţiale – cu 28%, cum am amintit mai sus.

Creşteri au fost înregistrate doar la construcţiile inginereşti (cu 7,9%) şi la clădirile nerezidenţiale (cu 0,1%). Comparativ cu luna anterioară, volumul lucrărilor de construcţii a urcat cu 7% în octombrie, datorită majorărilor consemnate la lucrările de reparaţii capitale (cu 8,2%), la lucrările de construcţii noi (cu 8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (cu 3,3%).

Datele INS sunt în concordanță că cele furnizate de ANCPI – așadar nu este de mirare că se vinde mai puțin, din moment ce și avântul construcțiilor s-a mai domolit, piața fiind într-o aterizare ușoară, controlată (soft-landing, cum zicea Dimitrie Sturza). O cauză a acestei duble scăderi este și limitarea finanțării, ilustrată la noi de cunoscuta expresie „nu sunt bani”.

Dacă în primii ani de tranziție expresia ilustra lipsa materiei prime (am face, dar nu sunt bani), adică subfinanțarea economiei românești, acum vorbim de o limitare intenționată a acesteia, după cum remarcă și un  economist al BNR: băncile sunt supra-capitalizate (20%),  peste nivelul reglementat la nivel european, de 8%, şi peste minimul recomandat de banca centrală, de 10% – așadar stau pe o grămadă de cash, dar se tem să finanțeze economia. Oare de ce, anticipează o viitoare criză?

Așadar, dacă în debutul tranziției se vorbea de un capitalism fără capitaliști și fără capital, acum suntem parte dintr-un nou experiment: capitalism fără capital – care este totuși prezent în piață, dar este accesibil numai afacerilor care garantează profit maxim. Financiarizarea locuirii a fost urmată și de financiarizarea exagerată a economiei. În mod paradoxal, scăderea vânzărilor în imobiliare reprezintă pentru alte afaceri o șansă de acces la capital. Din fericire, nici minarea de Bitcoin sau Ethereum nu mai este o afacere.

Bitcoin, la cel mai mic curs din ultimul an

Bitcoin este o rețea consensuală care oferă un nou sistem de plată și bani complet digitali. Este primul sistem de plată peer-to-peer (egal la egal) descentralizat susținut de utilizatorii săi fără o autoritate centrală sau intermediari. Din perspectiva utilizatorilor, bitcoin ilustrează bani cash pentru Internet, iar ɃTC este considerată principala cripto-monedă. A doua este Ethereum, care minează cu un algoritm ce avantajează procesoarele grafice.

Aceasta cripto-monedă secundară a ținut în continuare ridicat prețul plăcilor grafice, și împreună cu Bitcoin minarea consumă undeva la 29 de miliarde de kilowaţi, aproximativ 0,13% din consumul global de energie, adică mai multă electricitate decât consumă vreo 20 sau de ţări din Europa, printre care Irlanda, Croaţia, Serbia, Slovacia sau Islanda. Un scurt istoric:

ɃTC a apărut în anul 2009, fiind creată de către Satoshi Nakamoto. La momentul respectiv, moneda valora în jur de 2 dolari. O lucrare numită „Bitcoin, un sistem peer to peer cu bani” a fost trimisă mai multor utilizatori interesaţi de criptografie, în anul 2008. Lucrarea era concepută de Satoshi Nakamoto, acelaşi programator (sau grup de programatori) care a(au) înregistrat în acelaşi an domeniul bitcoin.org.

Cea mai bună zi din ultimele 365 pentru a schimba Bitcoin în euro a fost exact acum un an, adică . În acel moment, moneda a atins cea mai mare valoare a sa din ultimul an, iar pentru un Bitcoin puteați primi  16.594 euro. Cea mai proastă zi pentru a schimba Bitcoin în euro a fost Rata de schimb a scăzut la cea mai mică valoare a sa, un Bitcoin tranzacționându-se la 2.833 euro.

În dolari, ɃTC s-a depreciat cu mai bine de 75% în ultimul an, și tinde să scadă de la nivelul record de aproape 20.000 $, atins în decembrie 2017, spre sub 3.000 $. Dar tocmai volatilitatea sa este cea care a atras interesul investitorilor orientați spre instrumente financiare cu risc maxim și marje mari de profit. În concluzie, două bule se dezumflă: imobiliarele și crypto-moneda, semn că e momentul afacerilor sănătoase, cu baze reale.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: