Obișnuiam să numesc păgubosul procedeu al administrației locale, preluat inclusiv de „o parte a presei” locale în frunte cu situl dubios clujcapitală.ro (care fură un anumit gen de articole de peste tot) auto-promovare. Adică un fel de variantă cheap (gen fac io tot!) a promovării. Cei de la Actual de Cluj au găsit în 2018 un alt termen, ceva mai potrivit: autoamăgire.
Potrivit unui studiu numit „Capitalul privat românesc”, publicat publicat zilele trecute de Patronatul Investitorilor Autohtoni și Ziarul Financiar, Clujul doar se amăgește cu titlul de cel mai performant județ din provincie. Are afaceri cât 5 județe din sud-est la un loc, dar e abia pe locul 5 pe țară la cifra de afaceri, fiind depășit de București, Ilfov, Argeș și Timiș.
E drept, studiul operează cu date din 2016 și 2015 așa că s-ar putea să nu mai fie relevant, dar este exact perioada când autopromovarea deșănțată a Clujului de 5* luase amploare. Studiul poate fi consultat integral aici, ca dovadă că, dpdv statistic, nu suntem în Clujul de 5*, ci în cel de pe locul 5. Acuma, desigur, fiecare e în bula lui și vede exact ceea ce vrea să (sau ceea ce e lăsat să) vadă din realitatea înconjurătoare.
Bugetarii de lux din Primării, retribuiți (unii) cu salarii de 5 cifre, s-ar putea chiar să locuiască în orașe de 5 stele. Asta nu-nseamnă să nu vedem, însă, și partea goală a paharului. De remarcat că Municipiul București și Ilfov, care împreună au afaceri totale de aproximativ 510 miliarde de lei, adică aproape jumătate din cifra de afaceri totală pe România, înseamnă mai mult de 10 ori cât Clujul.
Pe următoarele locuri sunt Timiș, cu afaceri de 54 de miliarde de lei în 2016, Argeș, cu afaceri de 52 de miliarde de lei, și abia apoi județul Cluj, cu afaceri de 47 de miliarde de lei, după cum arată sursa citată. Cei care au impresia că această cifră de afaceri a județului este mult diminuată prin mutarea marilor contribuabili la direcția specializată în administrarea lor din București se cam înșală, după cum am calculat aici.
Si acel clasament e puternic distorsionat pentru ca marii contribuabili din Cluj sunt obligati sa raporteze la Direcţia Generală de administrare a marilor contribuabili Bucuresti (circa 100 de firme clujene) . Acesta e motivul pentru care Bucurestiul „realizeaza” jumatate din cifra de afaceri din Romania
Bună precizare, mulțumesc! Dar și asta e doar parțial adevărat: contribuabilii mari şi mijlocii au fost reîncadraţi de la 1 ianuarie 2017 pe baza unor noi criterii de selecţie: sunt incluse la mari contribuabili doar primele 1.500 de companii, în funcţie de criteriul de bază, în ordine descrescătoare, aşadar mai puţin decât acum.
Criteriul de bază este rezultatul agregării a 3 indicatori cu următoarele proporţii: cifra de afaceri – 50%, volumul obligaţiilor fiscale declarate – 30%; volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.
primele 1500 de companii ar putea insemna vreo 20% din pib
Am să fac o listă cu marii contribuabili din Cluj, până acum văd alfabetic ACI Cluj, ARL, Agis, Agressione, Autonet, Ax Perpetuum și Arcese Transport. La B este doar BETFAIR și BALADEI TIRDWAY TRANSPORT, de la C compania de apă SOMEȘ și CARRION Expediții. Nu cred că sunt mai mult de 30 de companii, sunt curios ce cifră de afaceri au.
De regulă un mare contribuabil plătea taxe de 20 milioane € (asta acum 10 ani), să zicem că au mai crescut și sărim de 100 milioane €/total hai să zicem 470 milioane lei, care nu înseamnă nici 1% din cifra totală a județului de 47 miliarde= 47.000 milioane. Adevărul e însă că banii ăștia se virează la timp, companiile mari având altă disciplină financiară.
Totuși, ponderea lor nu sare de 1-2% din cifra de afaceri totală a unui județ. Că toate cele 42 de județe urcă Bucureștiul mult, asta e adevărat, dar Cifra de Afaceri totală per județ nu scade semnificativ. Tot acolo suntem în clasament!