Advertisements

Caracteristici ale IT-ului clujean

Am notat aici și aici câteva din provocările industriei IT din România (un termen impropriu, desigur – fiind vorba de un sector ce face parte din economia serviciilor) care, alături de afacerile din telecomunicații contribuie cu un procent deocamdată unitar (este vorba de 6%) la PIB-ul național.

De altfel, într-un recent raport-semnal al INS privind factorii care accelerează sau frânează creşterea economică a României, pe primul loc se află (deocamdată) comerțul, transporturile și subramurile adiacente acestora, care au crescut spectaculos:

înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. În cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

Nu se știe câtă vreme va mai rezista această creștere bazată pe consum (aceasta fiind realitatea prezentă), dar IT-ul este clar perspectiva, având în vedere că în şase ani, numărul de angajaţi în IT la nivel naţional a crescut cu 73%. Chiar dacă învățământul de specialitate nu reușește să furnizeze destul personal pentru firmele de IT (există un necesar de cel puțin 12.000 angajați anual iar universitățile „produc” doar 7.000), o treime vin din alte domenii.

Numai 58% dintre angajaţii IT sunt absolvenți licențiați chiar în IT. Alți 11% sunt absolvenți de master de specialitate, restul de 31 sunt repartizați astfel: 7% sunt studenți în IT, 18% sunt fie studenți, fie absolvenți ai altor domenii decât IT iar restul de 6% au doar studii liceale.

Cum stă treaba în Cluj?

Conform Studiul Naţional al Pieţei de IT, realizat de Clusterul de IT al ARIES Transilvania, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut în perioada 2011-2016 de la 9.823 la 14.339, previzionându-se că se va depăşi numărul de 17.000 la finalul anului 2017. Competiţia pentru titlul de pol al IT-iului din România se dă între Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.

Evoluând o perioadă în ritmul celorlalte centre de dezvoltare a sectorului informatic (Iaşi, Timişoara), Cluj-Napoca a reuşit să decoleze şi să câştige “înălţime” în ultimii ani, ajungând la o amplitudine care îi permite să se considere principalul pol de business IT, după Bucureşti – arată studiul.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% faţă de 2011, mult peste media naţională. Ca altă caracteristică ce individualizează acest centru de IT, putem menţiona ponderea mult mai mare a companiilor care produc software (cod CAEN 6201) decât media naţională.

În cele 1.235 de companii din IT, din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajaţi, reprezentând 8,7% din total salariaţilor municipiului Cluj-Napoca (161.610 pe 2016– conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajaţi clujeni lucrează în IT. Dacă luăm în considerare şi alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depăşea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane.

Ce urmează? Industrializarea 4.0

Acestea sunt însă cifre care, pe lângă faptul că sunt vechi, nu prea pot prevesti ceea ce urmează: dinspre Europa bate deja vântul Industry 4.0 și asta ne prinde cu cei 7.000 de absolvenți ai noștri /an (dar de fapt cam cu tot IT-ul autohton) rulați preponderent în lohn zis outsourcing. Asta în vreme ce viitorul producției industriale este simbioza cu tehnica modernă de informație și comunicare.

Baza tehnică pentru realizarea acestui scop o constituie sistemele digitale interconectate. Aceste sisteme fac posibilă în Industrializarea 4.0 o producție auto-organizată în care operatorii, mașinile, instalațiile, logistica și produsul comunică și cooperează unele cu altele nemijlocit împreună.

Interconectarea va face posibil un salt de la supravegherea unui mic segment de producție în auto-organizarea unui lanț întreg până la nivelul unei întreprinderi. Rețeaua va trebui sa includă toate fazele unui produs: de la idee, trecând prin procesele de proiectare și producție, incluzând logistica și calculația, urmărirea utilizării produsului și a service-ului până la reciclare. Mai multe aici.

Advertisements

Lasă un răspuns