Advertisements

Alianța taxelor?

Dacă dinspre opinia publică (mai ales cea online) s-a pornit un val de indignare ca urmare a taxelor aplicate băncilor și companiilor energetice și din domeniul comunicațiilor, din local nicio reacție vizavi de supra-taxele aplicate de primarii din Alianța Vestului, cu vârf la Oradea, unde primarul Ilie Bolojan a identificat 400 de imobile aflate în diferite stadii de degradare.

„Începând din 2019 vor fi supraimpozitate, în premieră, clădiri într-o stare necorespunzătoare din tot oraşul, nu doar din zona centrală, dar şi siturile industriale abandonate”, a declarat Bolojan, omul care dă tonul, de fapt, în AVE. După ce a epuizat zona centrală, municipalitatea orădeană a extins raza de aplicare a supra-taxei pe ruină (500%) la tot oraşul şi a luat la ochi, în premieră, siturile industriale.

alianta-vestuluiExemplul lui Bolojan, de a suprataxa clădirile deteriorate începând din anul 2016, a fost preluat treptat de primarii din zonă, reuniţi recent în Alianţa Vestului. Astfel, primarul Clujului, Emil Boc, a introdus supra-taxarea din 2017, cel din Timişoara, Nicolae Robu, din acest 2018, iar Gheorghe Falcă va începe să o aplice în Arad din 2019. Este de urmărit dacă vor ajunge și ceilalți trei la siturile industriale „abandonate”, sau se vor limita la clădirile din centrele municipiilor.

Din 2019, aproape două mii de timişoreni vor fi supra-impozitaţi cu 500% pentru a-i obliga să-şi reabiliteze imobilele. Primarii liberali din AVE par să vorbească aceeaşi limbă. Nicolae Robu a declarat presei locale, parcă citând din Bolojan:

Fac un nou apel la proprietari să găsească banii necesari ca să treacă la reabilitarea clădirilor. Tot vor face cheltuieli, plătind un impozit de 6 ori mai mare, şi tot vor trebui să treacă la reabilitare.

Toate aceste măsuri vor accentua gentrificarea orașelor din AVE, oricum mult accelerată față de restul orașelor din România. Pentru zona industrială din nordul Clujului, primarul Emil Boc pare să fi ales altă variantă în locul supra-impozitării, aprobând pe linie proiecte imobiliare care vor duce la apariția unui mic orășel. la sfârșitul lui 2018 au fost discutate în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din Cluj-Napoca trei Planuri Urbanistice Zonale.

Aceste PUZ-uri au fost întocmite pentru proiecte de mari dimensiuni, cu mii de apartamente (în total 3.000). Parcă  anticipând supra-impozitarea, dezvoltatorii și-au motivat investiția prin faptul că aici activitatea industrială inițială a încetat sau s-a restrâns considerabil. O parte din spații sunt închiriate micilor întreprinderi pentru activități de producție și servicii tip industrial sau cvasi-industrial, depozitare, „desfășurate în condiții improvizate, precare, neadecvate”, se arată în documentaţiile întocmite.

Advertisements

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: