Advertisements

Clujul, între suburbie și periferie

Klausenburg, între Hochstadt și Vorstadt

Chiar dacă s-a înconjurat cu ziduri încă din Evul mediu timpuriu, mica și apoi marea cetate a Clujului s-a îngrijit mereu și a ținut cont, atât de suburbiile sale: Hochstadt (aproape de oraș) sau Hofstadt = cămările (curțile) orașului, cât și de periferii, adică de Vorstadt-ul aflat, în traducere mot-a-mot, mai departe de oraș.

cluj1Nici periferiile nu ajunseseră la „rafinamentul” hipsteresc modern de a-și refuza originile, invadând centrul cu patina lor de contra- sau sub-cultură; comunitatea de hoştezani era una mândră de originile sale, păstrându-și modul de viaţă aparte, ce îmbina elemente caracteristice culturii ţărăneşti şi celei citadine. Cartierul Mărăști, ridicat pe marginea străzilor fostului sat Sânpaul, mai are și acum străduțe cu nume ca Livezii, Cepei, Fabricii de zahăr, care amintesc de ocupațiile acelora.

Clujul este considerat azi un oraș-magnet, astfel că nu doar suburbiile (cartierele) sale trec printr-un proces de îmbogățire sau gentrificare forțată, ci și periferiile. Se dezvoltă Floreștiul (și mai departe, Gilău), Chinteniul (și chiar mai încolo, Câmpeneștiul), apoi Apahida și Borhanciul, ca veritabile zone de fugă ale orășenilor care-și caută un amplasamentul convenabil pentru instalarea viluței mult-visate. Numai că planul este una și realitatea alta, așa că nici cei în cauză nu știu ce vor obține din construcții: vile, hodaie sau copârșaie?

Pata de pe Cluj

tvrAsta fiindcă undele valului de îmbogățire clujean nu mai sunt urmărite de administrația locală, care urmează propriile linii de finanțare. Dacă nu prin inele reale de străzi în jurul localității, ele ar trebui marcate măcar prin străzi pe hârtie, pentru că alte proiecte urbanistice oricum nu există. Singura realizare cu care se împăunează orașul este acel PUG, planul urbanistic general care, după cum îi este și denumirea, funcționează doar ca un simplu regulament, trasând condițiile generale de aprobare a autorizațiilor de construire și neglijând coridoare, străzi sau centuri, lăsate în grija altui Plan, zis de mobilitate. Și, cel mai grav, nemaiavând instrumente să urmărească ce se întâmplă după aprobare, dacă se respectă acele condiții și să ia măsuri în caz că nu!

Ori toate aceste fărâmițări și delăsări nu arată altceva decât o lipsă de viziune și, mai mult, că aruncăm în continuare pisica dintr-o curte în alta, pentru a eluda responsabilități. Dați-ne în judecată! îi invită cu nonșalanță funcționarii din primării pe cetățeni. Și, după cum s-a văzut și la vizita ministresei Mediului la Cluj, Graţiela Leocadia Gavrilescu, nimeni nu vrea să-și asume situația de la Pata-Rât. edi3A trebuit să vină doamna cu gura mare ca să le va facă grafic de lucrări celor de la Consiliul Judeţean Cluj, să-i anunțe că va monitoriza „foarte atent” situaţia şi că va fi foarte drastică cu toate instituţiile clujene subordonate Ministerului Mediului?

Păi asta nu semnifică altceva decât că autoritățile s-au obișnuit cu bani atrași prin alocare directă (mură-n gură, fără să mai depună proiecte de finanțare cu obiective și termene clare), bani despre care au ajuns să creadă că „li se cuvin” apriori, ca mare pol de dezvoltare, și doar amenințarea cu închiderea robinetului (așa cum procedează și administrația județeană cu cele subordonate) mai poate urni gunoaiele adunate sub preș. Care preș amenință să ajungă în casă. Foto: Edmond Kreibik, Pata Rât

Advertisements
No Responses to “Clujul, între suburbie și periferie”
  1. Pingback: Vizite private – Cluj.pro / contra 7 octombrie 2017
  2. Pingback: Orașul dintre OMV-uri – Cluj.pro / contra 27 octombrie 2017

Lasă un răspuns