Advertisements

Scenariu de Orwell

Sociologul Barbu Mateescu adaptează azi pe facebook un pasaj din romanul 1984 la situația din PSD:

În a șaptea zi a luptei cu Grindeanu, după discursuri, injurii, emisiuni, dezbateri interne, documente, menționări de lovituri de stat, atacuri, afirmații serioase, conferințe de presă, telefoane, calcule – după 7 zile de așa ceva, când întreg partidul tremura pe marginea climaxului iar ura față de Grindeanu era la un asemenea nivel că dacă partidul ar fi putut să pună mâna pe el l-ar fi sfâșiat în bucăți, exact atunci se anunță că moțiunea n-a trecut. PSD nu era în război cu Grindeanu. Grindeanu era viitorul partidului.

Nu fu nicio recunoaștere publică a acestui lucru. Pur și simplu deveni cunoscut, extrem de rapid și peste tot deodată, că Dragnea și nu Grindeanu era inamicul (…) Conferința de presă avea loc de douăzeci de minute când un mesager sosi pe scenă și o bucată de hârtie fu trecută în mâna Gabrielei Firea. Ea o desfăcu și o citi fără să se oprească din vorbit. Nimic nu se schimbă în vocea ei, în tonul ei, în conținutul a ce zicea, dar deodată numele dușmanului era altul. Fără să se dea o explicație în plus, un val de înțelegere trecu prin filiale.

Grindeanu era acum modul de a se ajunge la bani! În clipa următoare izbucni un tremur puternic. Declarațiile de presă planificate, discursurile din ședințele de filială și șoaptele schimbate la telefon între parlamentari erau greșite! Ținta înjurăturilor era inversă. Sabotaj! Agenții lui Soros își făcuseră treaba! A urmat un interludiu zgomotos, când fața lui Dragnea fu eliminată de pe site-ul oficial al partidului, declarații de lăudare a acestuia fură șterse de pe hard disk-urile a zeci de președinți de filiale iar comunicate de presă planificate pentru zilele următoare fură editate. Ura continuă exact ca înainte, doar că ținta fu schimbată.

Dincolo de ironia evidentă, această analogie literară reușește să surprindă o realitate altfel greu de pus în cuvinte. Când în urmă cu vreo câțiva ani CTP-ul compara alegerile cu așa-zisa luptă de la Congresul XIV dintre Partid și Securitate, am pufnit de plictiseală: același discurs! Se pare însă că discursul ăsta (la 70 de ani de la romanul lui Orwell) este unul încă valabil pentru realitatea românească.

Acest scenariu este în acord cu un document intern al PSD ce arată directivele pe care comunicatorii partidului trebuie să le respecte în ieşirile publice, potrivit zf.ro. Printre ideile principale ce trebuiesc folosite se află încercarea statului paralel de a prelua partidul, înlăturarea lui Liviu Dragnea şi un PSD care este sub asediu, arată sursa citată. Cert este că votul de miercuri va arăta un lucru: câți parlamentari sunt șantajabili!

Advertisements

Lasă un răspuns