Advertisements

Totul a început cu un protest…

…titra The Guardian, într-o încercare de analiză a surprinzătoarelor evenimente din România. Nimic altceva în Europa pe timp de iarnă, exceptând creșterea facturilor la gaze și reluarea discuțiilor privind independența energetică. Dar acum, acești români te făceau să regreți banii aruncați pe cursurile de geografie. Era momentul acela în care te-ntrebai unde se termină Europa și unde încep, de fapt, Balcanii? Dar să citim mai bine retrospectiva britanică.

După primul protest, a urmat al doilea…

…pe care opinia publică l-a ignorat complet, ca și cum nici n-ar fi existat. Nimeni nu părea dispus să-i recunoască pe bătrâneii cărora le cedai locul în autobuz sau metrou, faptul că ei ar fi capabili de așa ceva… Să iasă în stradă, plini de resentimente împotriva președintelui. Împotriva lui, care le tăiase pensiile… Dar stai, nu de alt președinte era vorba? Bătrâneii nu păreau capabili să asculte vreo explicație rațională. Parcă le luase cineva mințile (dacă le mai aveau) sau asupra lor se dusese un adevărat război Psy.

Nu era ca și cum ai fi fost dincolo, unde te puteai plimba printre demonstranți ca la un festival. Lumea îi privea stupefiată la TV cum se adunau tot mai mulți, organizându-se ca un imens mușuroi. Se făceau pancarte ieftine, pe cartoane, cârpe vechi, de-ți era și milă. Sloganele păreau naiv-ecologiste, dacă nu știai unde bat: Politica nu distruge prietenii, Opriți defrișările, Jos piromanii demenți, Nu vă lăsăm la greu! Dar timpul lucrează pe căi misterioase: după o vreme opinia publică se trezi fascinantă de aceste lozinci, care porniseră greu, ca dintr-o imaginație gripată, iar grupul de facebook #neamnesaturat strângea tot mai mulți adepți.

Meanwhile…

Între timp, în cealaltă tabără, cuprinsă de disperare după două săptămâni de proteste, încolțea o idee. În fiecare oraș, sute de tineri se vor înscrie în PSD pentru a-l dinamita din interior. Partidul socialiștilor, care părea la două luni după victorie, un mamut fosilizat, primea o neașteptată infuzie de ferigi proaspete. Copleșit de acest val neașteptat de înscrieri, imediat după stingerea protestelor din Piața Victoriei, Dragnea își pierdu mințile și-l propulsă nu pe Victor copy-paste Ponta, ci pe originalul Adrian Năstase în fotoliul de ministru al justiției.

Numai compasiunea sa ar putea salva România de la procedura de infringement cu care era amenințată de CEDO, suna justificarea acestei propuneri. Singurii care s-au opus acestei decizii au fost protestatarii de la Cotroceni, fiindcă în vreme ce protestele din Piața Victoriei s-au stins treptat, The cell-phones Revolution rămânând parcă fără bateriiîn fața palatului Cotroceni începuseră să se formeze cozi lungi. Aflând că se dă ceai (zvonindu-se că se și bagă ceva în ele), bătrânii veneau de dimineață cu scăunelele ca să-și ocupe loc, continuând apoi să demonstreze disciplinat, în șiruri bine delimitate. Ațipeau uneori, seara, dar asta nu mai observa nimeni – protestul lor era deja unul mainstream.

După o vreme, printre șirurile demonstranților de la Cotroceni și-au făcut apariția reprezentanții galeriștilor, oferind ceai și cupoane cu reduceri pensionarilor, în schimbul promisiunii că le vor dona lor pancartele, la sfârșitul demonstrațiilor. Se zvonea că unii bătrâni, mai pricepuți în arta negocierii, s-au ales cu contracte de întreținere, dar după câteva întrebări strecurate discret, rămânem la părerea că este un simplu zvon. Cu PSD până-n pânzele albe era lozinca cea mai vânată de galeriști. dar și Cine sare, vrea trădare! era bine cotată. Încercând să creeze o piață alternativă, galeriștii aduceau la Cotroceni pancartele donate de la celălalt protest, oferindu-le idei pentru afișe pe dos.

Schimbarea de opinie a opiniei publice

Dacă lozinca ultimilor ani fusese scindarea, deviza anului 2017 deveni brusc schimbarea. În presă și Televiziuni, opinia publică îngropă securea războiului cu „mărețele idealuri ale socialismului”, Antena 1 și 3 fuzionând (prin absorție) cu TVR 1, 2 și 3, B1-TV cu Prima, iar cei de la România TV și-au reîntregit cercul vechilor prietenii cu Realitatea. Circula peste tot un ciudat reWind of change, de vină fiind, desigur, apropierea primăverii. Și totuși, nimic nu părea să prevestească tot ce a urmat…

–  va urma –

 

Advertisements

Lasă un răspuns