Advertisements

Marș de protest ieri la Cluj

În jur de 5.000 de persoane au mărșăluit aseară prin Cluj, cu pancarte inscripționate împotriva ordonanțelor pregătite de guvern și geci colorate, împotriva frigului. Organizarea mișcării de protest și-a asumat-o USR, partid care a scos la 15% în județul Cluj și 22% în municipiul reședință de județ, procente peste media națională. Liderilor USR li s-a alăturat şi ziaristul Horia Cristea, propunând sloganuri – un personaj care a mai ieșit și la protestele #Colectiv, considerat „diversionist” de manifestanți. Poate cea mai interesantă declarație a oferit-o un fostul premier Dacian Cioloș, simpatizant al USR:

Oamenii care au ieșit în stradă în această seară nu au fost aduși cu autocarele, nu au fost cumpărați cu promisiuni și iluzii. Există mijloace de transport mult mai încăpătoare și resorturi mult mai puternice: Se numesc idealuri. Sunt individuale, dar se trezesc colectiv.

N-a ieșit chiar ca la capitală, o demonstrație cu 10.000 de persoane ale cărei imagini au devenit rapid virale, dar s-a cristalizat și aici inamicul comun: pe lângă celebrele (deja) proiecte de Ordonanță de urgență (care este urgența invocată, citiți mai jos) privind graţierea şi modificarea Codului Penal, oamenii s-au coalizat și împotriva pseudo-jurnaliștilor de la Realitatea TV.

Cine nu sare, nu vrea schimbare!

Aceasta a fost lozinca cu care clujenii prezenți la protest și-au chemat concetățenii să li se alăture, iar numărul de participanți a crescut de la 1.000 la 5.000. Cam atât am reținut din cel de-al doilea protest de la Cluj; după primul din acest an, la adresa lui Victor Ciorbea, a picat generalul Coldea. Ce-ar mai putea urma acum, având în vedere că problema este puțin mai nuanțată?

human_rightsDe fapt, guvernul GrinDragnea a legat proiectul Ordonanței de Urgență privind grațierea, sub imperativul evitării unei amenzi de 80 milioane € din partea CEDO (pentru că nu reușim să îmbunătățim condițiile de detenție, considerate inumane) și eliberării unui număr de 2.500 de deținuți, de modificarea, inclusiv în Codul Penal, a mai multor categorii de pedepse – treabă care, potrivit DNA, favorizează anumite categorii de inculpați sau condamnați – respectiv funcționarii publici acuzați de abuz în serviciu.

În mod normal, articolul 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru cărui încălcare repetată România a început să fie condamnată din 2011 este chiar genul de motiv pentru care ONG-iștii USR ar fi ieșit, înainte de implicarea lor în politică, în stradă. În urma protestelor, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat azi la Palatul Cotroceni că va iniţia un referendum pe tema amnistiei şi graţierii.
Advertisements

Lasă un răspuns