Advertisements

Schimbări în politichia clujeană

Așa cum scriam pe-aici după alegeri, matematica electorală pare simplă, până ce realitatea bate calculele hârtiei. Crearea unui pol de dreapta (idee la care și-a vârât și Băsescu coada) a fost un veritabil eșec: de la 20% cât avea fiecare din partidele ce-au fuzionat (PNL și PDL), s-a ajuns… tot cam pe-acolo, așa că 1+1 a făcut mai degrabă 1, și nu 2. Nu s-a luat în calcul faptul că în pol veneau omenii din diferite direcții, și mai ales din formațiuni formate din oameni cu ideologii diferite (sau cel puțin, așa ar fi trebuit să fie), odinioară adversari. În filialele cu PNL la conducere PDL-iștii au fost rezervați, așteptând greșelile celorlalți, și viceversa – dar poate că treaba n-a fost atât de evidentă decât după alegerile locale.

După parlamentare, același fenomen: la noi merge doar cu divide et impera, așa că locul rămas vacant pe dreapta a fost ocupat de USR, care a luat la Cluj 15% pe județ și 22% în municipiu. Pe când liberalii încă se mai consolau cu ideea, adăstând în aceeași politică de grădiniță stânga-dreapta, în politichia românească s-au cam schimbat jocurile. Lupta ideologică se duce acum între intelectualii conservatori (care se chinuie să redefinească o dreaptă tot mai populistă), stângiștii de la putere (cu elemente neo-liberale) în program și ultra-marxiștii. Valorile la care se raportează fiecare nu sunt neapărat și cele pe care și le asumă (le propovăduiesc doar, cu scopul de-a le achiesa): PSD bate monedă pe solidaritate, credință, familie, identitate națională, USR (care e și pe dreapta, dar și spre noua stângă) pe stat de drept și anticorupție.

Până una-alta USR este după noile alegeri a doua formațiune din Cluj-Napoca (cu 22%) și a treia din județ (15%) după PNL și PSD, care sunt despărțite doar de un procent. Chiar dacă la nivel local nu înseamnă încă nimic (neavând consilieri), partidul urban are 2 deputați și un senator: pe Mihai Goțiu, care a fost ales și vice-președinte al Camerei superioare a Parlamentului. L-am numit partidul urban deoarece a obţinut cele mai bune rezultate în mediul urban (singurele rezultate cu două cifre) în Cluj-Napoca şi zona limitrofă, ca și în Turda: Floreşti – 27%, Cluj-Napoca – 22%, Feleacu – 15%, Turda – 14%, Baciu – 13% şi Apahida – 13%. În mediul rural USR a strâns în jur de 3,6%, sub pragul electoral.

Pe primul loc este încă noul PNL, care lâncezește în aşteptarea congresului ce urma să finalizeze procesul de fuziune. Anunțat în primavara lui 2017, nu s-a mai spus mai nimic despre el, singura mișcare fiind înlocuirea Alinei Gorghiu cu Raluca Turcan. Singurele comentarii după mutare (care mai mult a derutat, decât să ajute cu ceva) le-am auzit din partea femeilor: auzi, astea două merg la același coafor? Nimic nou pe frontul PSD Cluj, după alegeri. Liviu Dragnea ar fi trimis o circulară potrivit căreia toate filialele cu conducere interimară trebuie să organizeze alegeri, iar liderul clujean Horia Nasra pare să-și fi întărit poziția după accederea în Parlament și în comisia de control a SRI. Singurele mișcări seismice sunt prin vecini: organizația PSD Alba vrea să-și facă hara-kiri, excluzând din partid cel mai capabil primar din țară.

În Cluj-Napoca, o schimbare mai puțin comentată a fost recenta decapitare a vice-primăriței UDMR (al patrulea partid politic din oraș, cu 14%) Anna Horvath de către DNA. Practic între aceste 4 culori se fac, după ultimele alegeri, cărțile politicii locale: PNL 28%, PSD 27%, USR 22% și UDMR 14%. Și dacă tot se vorbește de către binomul condus din umbră de americani, să ne amintim că aceștia nu prea-i agreează pe unguri, considerați în prea bune relații cu țarul rus Putin – poate așa reușim să vedem în altă lumină și acțiunea DNA.

Advertisements
No Responses to “Schimbări în politichia clujeană”

Lasă un răspuns