Advertisements

Pirandello și spectatorul clujean

Scena Operei Naționale din Cluj-Napoca a găzduit în această seară un spectacol invitat: a poposit aici Teatrul „Regina Maria” din Oradea (în drum spre Festivalul Național de Teatru, de unde nu se vor întoarce nepremiați) cu spectacolul „Cafeneaua Pirandello”, pornind de la două piese  Omul cu floarea în gură și Uriașii munților – ale dramaturgului Luigi Pirandello (la menționarea numelui său, cele șase personaje înghețau, apoi ieșeau de pe scenă) în intertextul căruia s-au împletit câteva replici din Șase personaje în căutarea unui autor și Astă seară se improvizează.

c1La finalul spectacolului, care a durat o oră și jumătate, spectatorii din jurul meu întrebau: s-a terminat deja? nu mi-am dat seama ce repede a trecut timpul… asta pentru că spectacolul a fost unul dens, cu multe momente magice, în care timpul părea suspendat. Câteva mențiuni totuși: față de cele două spectacole urmărite de mine săptămâna trecută în Sala mare, în cadrul Întâlnirilor internaționale, sonorizarea a fost aproape impecabilă. La „Goldberg Show” nu a fost chiar așa bună, iar la Portocala mecanică, dezastru pe bași și tonurile înalte.

c0Am crezut că este vorba de acustica sălii, pentru că am avut bilete în locuri diferite, dar am aflat că fiecare spectacol vine cu sonorizarea sa. O altă mențiune pentru spectatorul clujean: la începutul spectacolului o voce anunță că fotografiatul este interzis și atenționează vă rugăm să închideți telefoanele mobile. Cu toate astea, spectacolul a fost întrerupt în primul său sfert de sunetul al unui telefon. Iar de la jumătatea spectacolului și până aproape de final, un bebe a făcut vocalize împreună cu actorii.

De la un moment dat m-am gândit că face parte din „coloana sonoră” și am încercat să deslușesc mai departe spectacolul, dar mulți spectatori întorceau privirile în stânga sălii, de unde se auzea vocea gângurind. Asta în timp ce toți cei de la 10 până la 20 de actori prezenți pe scenă la un moment dat încercau să surprindă pentru noi acea lume halucinatorie, fantastică, aflată sub semnul oniricului, unde frontiera dintre realitate și vis (sau coșmar) este foarte fragilă. 

Advertisements
No Responses to “Pirandello și spectatorul clujean”
  1. Pingback: Cafeneaua Pirandello – Teatru românesc 21 octombrie 2017

Lasă un răspuns