Advertisements

Cum blochează periferia orașul

Clujul crește și se scumpește. Împinși la periferia orașului, tinerii populează noile sale pseudo-cartiere precum Florești, Câmpenești sau Borhanci. Între timp, în adevăratele sate din jurul Clujului (Florești degeaba se laudă că ar fi cea mai mare comună din România, pentru că nu este decât un debușeu: cel mai mic, dacă nu mai nou cartier al Clujului) cum sunt Gilăul (care putea deveni oraș după Revoluție, dar a preferat să se dezvolte accesând fondurile rurale) sau Chinteniul, au loc mici „acțiuni” ce reverberează în marele oraș. Spre exemplu ieri, venind în jurul amiezii de la Smida, am remarcat încă din Gilău o coloană de mașini care se întindea, pe direcția dinspre Cluj, până în Florești, pe o lungime de 7-8 km.

Ce s-a întâmplat?

După cum ați remarcat, din Gilău și până în Căpuș au început să apară acele borduri, alveole sau insule mediane ce îngustează banda principală de mers, forțând trecerea pe banda secundară și încetinirea, însoțite sau nu de treceri de pietoni. Aceste insule au fost introduse de Compania Națională de Drumuri (actualmente de CNAIR) și la Tureni, stârnind nemulțumirea vajnicei primărițe  Dana Mănăilă și a conducătorilor auto.

Care este scopul acestor insule mediane?

borduraS-a apreciat că există un număr prea mare de treceri de pietoni în Gilău, iar aceste treceri generează ambuteiaje în zile cu târg de mașini la Gilău sau când se întorc în vacanță românii din zonă care lucrează în străinătate. De obicei, coloanele de mașini se întind pe 1-2 kilometri, iar ceea ce s-a întâmplat ieri a fost un nou „record”. Compania Națională de Drumuri anunțase încă de acum un an că va desființa o parte din trecerile de pietoni din Gilău, dar acum, când a început să își și pună în practică „advertorialele”, aceste măsuri reușesc să blocheze ieșirea din Cluj.

De ce sunt puse borduri pe mijlocul DN1 lângă Cluj-Napoca, în timp ce pe Bucuresti-Otopeni au fost schimbate cu parapete din cauza accidentelor repetate? se întreabă hotnews.ro. Cum ajung să se recicleze la Cluj ideile ratate la București, ne întrebăm și noi? Acolo s-au iscat controverse timp de câțiva ani și au avut loc accidente rutiere grave cu autovehiculele care au încălecat bordura și au intrat apoi pe contrasens, înainte ca insulele să fie înlocuite cu parapeți. Probabil clujenii (și ardelenii în general) sunt considerați mai civilizați și se speră că aici aceste insule și borduri vor duce la calmarea traficului. Sau, poate că…

Sunt reale argumentele celor de la Drumuri?

Aceștia declarau prin presă cum că lucrările fac parte dintr-un proiect mai vechi, demarat de câțiva ani, care nu poate fi oprit sau modificat deoarece este finanțat prin fonduri europene? Se poate. Și totuși, nu mai târziu de vinerea trecută, Ştefan Ioniţă, directorul CNAIR, declara la Oradea cum că toată acțiunea de construire a insulelor de calmare de pe şosele a fost stopată. De ce?

După ce a răspuns ani buni de avizarea proiectelor de drumuri, în calitate de director tehnic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și de director pentru DN și variante de ocolire, actualul director general al companiei, a decis, în cunoștință de cauză, să renunțe la construirea insulelor de calmare. El a mai avut, de asemenea, bunul-simț să recunoască faptul că acestea „sunt construite prost”. Iată ce a mai declarat Ioniță cu această ocazie, conform oradea.today:

E clar că sunt construite prost. Într-adevăr, se pare că proiectul produce disconfort participanţilor la trafic, neobişnuiţi cu aceste măsuri care veneau tocmai să atenueze şi să nu creeze probleme. Acum sunt semnalate aceste lucruri (accidente, n.n).

De aceea conducerea CNAIR a luat decizia să stopeze proiectul, am comandat un audit de siguranţă rutieră care ne-a fost pus la dispoziţie. Pentru contractele care încă nu au început acestea vor fi sistate, pentru cele în derulare vor fi emise dispoziţii de şantier astfel încât să se corecteze aceste insule.

Acuma, se știe că la Cluj toate se-ntâmplă cu încetinitorul (inclusiv când te uiți în oglindă, cică imaginea apare mai târziu) și totuși, cei de la CNAIR nu se uită nici măcar pe sticlă, la ce declară șeful lor?

Advertisements
One Response to “Cum blochează periferia orașul”
  1. Eugenia 27 august 2017

Lasă un răspuns