Advertisements

Sănătatea locuitorilor din aval de Zăpodie în pericol?

Consiliul județean Cluj a comandat în 2009 un studiu mai puțin mediatizat, realizat de Centrul de mediu și sănătate și semnat de dr. Eugen Sorin Gurzău, de Evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul S.M.I.D – „Stație de tratare mecano-biologică și depozit deșeuri intravilan Cluj-Napoca”.

SMID Cluj, adică Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, reprezintă un cumul de investiţii: CMID, adică Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, plus închiderea rampelor neconforme din judeţul Cluj, staţiile de transfer din judeţ (Gherla, Huedin şi Mihai Viteazu), plus întreaga infrastructură aferentă, o afacere de peste 60 milioane €. Făcut probabil ca parte a studiilor de impact – justificative realizării SMID-ului, care include și Stația de tratare, studiul concluziona că

Modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului.

Există totuși câteva mențiuni, trecute la punctele 4 și 5:

4. Concluziile de față sunt valabile numai în situația și în condițiile de funcționare stabilite legal și menționate în planurile și memoriul tehnic al obiectivului investigat, precum și a condițiilor evaluate la momentul efectuării determinărilor.

De atunci au mai trecut 8 ani, iar situația s-a schimbat (și nu în bine), ca și condițiile evaluate de acest studiu. Este cumva poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din localitățile (Apahida și Sânnicoară) din aval de Zăpodie? În orice caz, se impun noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc aici. Mai ales că în concluziile de final, studiul menționează:

5. Ca și o concluzie finală, obiectivul poate funcționa în condițiile în care se respecta mențiunile de la capitolul 8 (condițiile de conformare și planul de monitorizare). În aceste condiții nu se vor dezvolta efecte adverse asupra stării de sănătate a populației din zona de influență a obiectivului.

Studiul (care a fost făcut în ideea că aceste SMID-uri sunt necesare, altfel gunoaiele ne îmbolnăvesc, dar CMID-ul în sine nu reprezintă un pericol) menționează că mențiunile (condițiile de conformare și planul de monitorizare) se cer urmărite pe o perioadă de 3 ani de la data demarării activităților. Or, de vreme ce la Consiliul Județean Cluj se dorea la un moment dat chiar renunțarea la CMID, din cauza alunecărilor de teren și a diferitelor impedimente birocratice (invocate chiar de către birocrați!), este puțin probabil că aceste mențiuni au fost respectate, iar în aceste condiții, conform concluziilor studiului, se pot dezvolta efecte adverse asupra stării de sănătate a populației din zona de influență a obiectivului.

Puteți consulta studiul complet aici. Despre ce pericole ar putea exista, am preluat aici o postare a activistului Szakáts István publicată azi-dimineață pe grupul de facebook Clujul Civic pe care acesta îl administrează.

 

Advertisements

Lasă un răspuns