Advertisements

Patriotism fără perdea?

Familia de cuvinte patrie-patriot-patriotism este una aproape demonetizată, și asta fiindcă termenii săi au fost permanent confiscați și aruncați înapoi în spațiul public sub brandurile diferitelor partide, grupuri și grupulețe de interese. Ascunse în ultima vreme sub umbrela diverselor formațiuni așa-zis civice, diversele grupări ce se revendică de la aceste cuvinte mari au început să își atribuie reciproc etichete.

Rezultatul? Cetățenii realmente atinși de fiorul patriotic, mândri de apartenența lor la comunitatea românească (fie că se duc sau nu la Alba Iulia de 1 Decembrie ori își scot au ba steagul tricolor pe balcon), s-au retras unul câte unul din viața civică, fiindcă nu se mai recunosc într-o Patrie confiscată de alții în numele lor. Una dintre consecințele acestei reacții de retragere din spațiul public este și tot mai slaba participare la vot.

patriaScriitorul cu rădăcini ardelene Sergiu Crăciun a scris și publicat la Cluj o carte cu titlu interesant: De unde începe Patria? Scrie el acolo că în efortul său de a învăța limba română, a vrut să vadă un Abecedar românesc, pentru că de acolo consideră el că începe Patria, de la grai. Extrapolând, de unde începe și unde se termină Patria? Putem confirma că începe de la cuvinte, de la vorbirea simplă, și că tot cam pe-acolo se termină: la discursul politicianist.

Cetățenii acestei țări își pierd (dacă nu și l-au și pierdut deja) patriotismul în spatele refuzului de a participa la marele circ social făcut de „patrihoții” și penalii României. Opinia publică are nevoie azi mai mult ca niciodată de atitudini și luări de poziție clare și argumentate din partea personalităților culturale, nu de ironii, exerciții de stilistică ori calambururi. Iar intelectualii publici cu limbi moi, obișnuite cu finețea dosului de politician român, ar cam trebui să-și recapete simțul limbii – sau să se ducă la origini, ca să-l regăsească.

Am auzit o exprimare interesantă în PNL, cum că dacă exista în partid vreun Brătianu, s-ar fi văzut: ei bine, nu cred că politicienii actuali ar putea recunoaște un patriot, nici măcar dacă ar avea un model, un nume și dacă le-ar arăta cartea de identitate. Eventual l-ar lua în râs. Făcuse Vasile Dâncu la un moment dat cu IRES un raport de cercetare: patriotismul la români. Raportul e destul de vechi, de acum 6 ani – multe se vor fi schimbat de atunci, dar concluziile sociologului mi se par încă valabile (mai multe despre acest raport aici):

În niciuna dintre limbile de circulaţie mondială nu găsim atâtea articole și referințe despre patriotism ca la noi. Francezii vorbesc mai degrabă despre forme ale patriotismului pragmatizat: economic, cultural sau industrial; americanii sau nemţii despre fundamentele morale ale patriotismului. La noi, dezbaterea este în toi deși nu se spune nimic esențial sau conceptual.

*sursă foto: http://ziaruldearges.ro

Advertisements

Lasă un răspuns