Advertisements

Capitala orgoliului

PressOne publică un articol semnat de Bianca Felseghi al cărui titlu îmi permit să-l scurtez. El pleacă de la mândria tipică celor care au câștigat nominalizarea europeană CEaC (tot Banatu-i fruncea!) în competiție cu Clujul. Autoarea identifică trei motive care „pun în pericol programul Capitalei Europene a Culturii din anul 2021, când nu doar Timişoara va da o probă de maturitate, ci România întreagă (sic!): finanțarea incoerentă, dezinteresul Guvernului şi orgoliile provinciale”.

Mai precizează și că acestor probleme li s-au adăugat recente conflicte între administrația orașului și echipa de proiect, pentru ca restul articolului să baleieze ecranul pe aceste idei. Din păcate, situația de la Timișoara este mai complexă decât atât (fiind mai mult de trei grupări în conflict), iar reporterul PressOne s-a limitat să le ia interviuri actorilor principali, care au răspuns cu diplomație, adâncind mai degrabă „misterul”.

Interesantă era mai degrabă o comparație cu Clujul, în ce măsură era (sau nu) echipa de pe Someș mai pregătită decât cea din Timișoara să implementeze un proiect de asemenea anvergură. Revenind, iată mai jos un exemplu de dialog (mijlocit de wall-ul meu de facebook) între d-na Simona Neumann și regizorul Florin Iepan care lămurește puțin „ce e putred în Danemarca”:

Marius Oliviu Proiectul trebuia sa se bazeze pe o strategie culturală discutată cu și agreată de toți actorii culturali bănățeni, iar acum să intre într-o etapă avansată de implementare.

Simona L. Neumann Proiectul se bazeaza pe o strategie culturala discutata cu și agreată de actorii culturali care au participat la dezbateri, consultari si intalniri de lucru din 2011 încoace. Etapa de implementare isi urmeaza calendarul, care este monitorizat de catre o comisie nominalizata în acest sens, în mod oficial. In 2017 am avut 8 intalniri publice si aprox. 200 de intalniri de lucru cu operatori culturali și civici. Asociatia TM2021 este deschisa catre toti aceia care doresc sa contribuie concret la implementarea proiectului.

Iepan Florin Pai cam asta e tot ce face asociatia de la câștigarea titlului. Numai comunicare: Nu se poate. Nu acum. Nu avem bani. Nu cu voi. Nu sunteti pregatiti. Nu aveți capacitate. Nu intelegeti. Nu sunteti capabili. Nu ne mai deranjati. Nu sunteti europeni enough etc.

Simona L. Neumann Îmi pare rău că nu ți-ai exprimat acest punct de vedere când ai fost invitat la întâlnirea cu colegii mei cu privire la film. În fine, dialogul rămâne deschis.

Iepan Florin La ultima întâlnire i-am spus lui C.Torch că am fost la șase sau șapte mese rotunde începand cu primul dosar. Am avut propuneri. Am scris biletele pe pereti. Am baut cafea. Am depus si proiecte concrete. Ce pot sa fac mai mult? Dacă o să mai fiu invitat, o sa ma mai duc chiar daca am sa primesc reprosuri ca sunt naiv si in felul asta legitimez un grup de interese. La aceste intalniri noi suntem doar instrumentalizati ca sa puteti sa raportati la comisia europeana cifre și sa le trimiteti poze care demonstreaza cat de inclusiv este proiectul. Nimic mai fals. Toate deciziile importante se iau într-un cerc restrans. Poate ca asta a fost soluția cea mai buna pentru a fabrica dosarele de candidatura. Nu neg acest aspect. Am câștigat și asta este un fapt și un merit. Dar lucrurile nu mai pot continua asa pentru ca o sa va decredibilizați total. Dacă analizam programul pe 2018 și bugetul aferent, gandite in spatele ușilor închise, din moment ce nu a existat un call public, descoperim că jumătate dintre proiecte sunt parteneriate cu organizatii care au legatura cu membrii comitetului director. Eu nu spun ca tot programul pe 2018 este o prostie. Sunt si proiecte bune acolo, cum este cel legat de Gara de Nord/Ordinul Arhitectilor, finantat modest. Dar de ce trebuia sa procedati asa? In plus, ati aruncat call-ul de proiecte (fară buget) la sfârșitul lui 2018 cu anunțarea rezultatelor in 2019. Deci pana la jumatatea lui 2019 operatorii culturali nu au posibilitatea sa contribuie la proiect. O sa fie trei ani de la nominalizarea din 2016! E mult. Asta genereaza frustrare. Discutiile la cafea sunt ok dar mai bune sunt procedurile clare, transparenta si credibilitatea. Ele nu exista. Ascunsul după fusta Comisiei care va monitorizează și care spune ca totul este ok nu o sa mai funcționeze mult timp. Dupa fractura dintre asociatie si mediul cultural din oras eu nu am vazut nici un semn in spatele usilor inchise ca cineva de acolo a inteles ca asociatia are o problema si ca proiectul trebuie urgent regandit si resetat. Altfel si Capitala Culturala o sa fie o alta risipa de bani publici în cea mai saraca si cea mai corupta tara din UE. Ce trist. Ce banal.

Ce demonstrează acest dialog? Că Timișoara nu a depășit faza laurilor de după victorie, practicând și în etapa de implementare aceleași metode „de succes” care i-au și adus nominalizarea. Adică, așa cum spune Florin Iepan: „descoperim că jumătate dintre proiecte sunt parteneriate cu organizații care au legătură cu membrii comitetului director”. Cât despre fractura dintre Asociația TM2021 și mediul cultural din oraș, ea pare iremediabilă. Spicuiesc din interviul lui Robert Șerban cu Ioan Holender:

După ce ați anunțat demisia din funcția de președinte de onoare al Asociației TM 2021, ați fost contactat de vreunul dintre liderii acestui organism, care să încerce să vă determine să reveniți asupra deciziei?

– După ce i-am trimis doamnei Simona Neumann comunicatul de presă, am primit un e-mail amplu din partea dumneaei, în care încerca să îmi prezinte realizările Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și îmi mulțumea pentru discuțiile constuctive, purtate în perioada candidaturii Timișoarei. Nu, nu a încercat să mă determine să revin asupra deciziei și nici nu m-a contactat personal ieri (luni, 19 februarie, n.n.), când doamna Neumann a fost la Viena, prezentând proiectul într-o librărie, alături de două personalități literare, care nu au nicio legătură cu TM 2021.

Dacă ați fi consultat în legătură cu anul 2021 și cu ce ar trebui făcut atunci, dar și până atunci, ca Timișoara să eficientizeze cât mai bine șansa de a fi Capitală Culturală Europeană, ce sfaturi ați da în acest sens?  

– Ar fi trebuit doar să se fi interesat ce a făcut Sibiul când a devenit Capitală Culturală Europeană. Deși am sfătuit-o pe doamna Simona Neumann să-l contacteze pe minunatul Constantin Chiriac de la Sibiu și să îi ceară ajutorul, nu a făcut-o. În primul rând, ar fi trebuit să se depună eforturi pentru restaurarea clădirilor de mare valoare arhitecturală, și nu vorbesc aici doar despre cele din centrul Timișoarei. Directorul Operei, Corneliu Murgu, ar fi vrut și ar fi putut, cu ajutorul meu, să organizeze la Timișoara cea mai cunoscută competiție de operă din lume – “Operalia” lui Plácido Domingo. La Pécs, în Ungaria, a fost organizat în trecut acest concurs și, pentru câteva zile, orașul a devenit un centru de importanță mondială pentru viața muzicală și a atras atenția mass-mediei europene și americane.

holender-300x169Aș fi propus organizarea atât a unui concurs în vederea creării unei lucrări teatrale și muzicale, având ca temă trecutul și prezentul Timișoarei, cât și a unuia de literatură. Având trei teatre, care funcționează în trei limbi diferite, precum și instituții ca Opera Națională Timișoara și Filarmonica Banatul, aș fi propus să fie invitate și alte instituții internaționale similare, pentru a deschide noi orizonturi timișorenilor, prezentând în același timp orașul nostru personalului artistic invitat.

Pe scurt, am certitudinea că nimic din ceea ce Timișoara a fost și este, în sensul agendei sale culturale, nu interesează și, din păcate, această sursă nu este deloc exploatată. Bugetul alocat Timișoarei – Capitală Culturală Europeană 2021 nu este folosit în acțiuni care au vreo legătură cu trecutul și prezentul orașului, urmărindu-se doar, într-o manieră superficială, a se face ceva nou și altfel. Asociația TM 2021, prin cei care astăzi o conduc, privește exclusiv spre Bruxelles, căutând doar să bifeze îndeplinirea cerințelor birocratice ale proiectului.

În imagine Ioan Holender, sursă foto: Banatul Azi

Advertisements

Lasă un răspuns