Advertisements

Clujul on-line

Buna inițiativa Primăriei clujene de a trimite înștiințări pe mail, dar mă tem să nu se-ncetățenească acest obicei, al administrări orașului on-line. Am sesizat până acum apetența spre ceremonial, serbare (zilele orașului) și parade media (prezența primarului la UNTOLD).

Mare parte din banii orașului se duc pe prostii, nu pe administrare propriu-zisă. Dacă până acum orașul se conducea cu radioul în urechi și televizorul în față, acum se mai rezolvă și din mers, de pe telefon – cu facebookul deschis. Se poate rezolva doar ce mai apare pe ici pe colo prin poze, adică lucrurile minore.

Marile probleme ale Clujului apar rar pe facebook. Când mai trece câte-un activist pe la Pata Rât și încarcă vreun comentariu sau un filmuleț, preia toată lumea cu copy-paste, în rest e o liniște suspectă în on-line. Cu toate că subiecte sunt, iar uneori partea asta de Vest a țării unde intră și Clujul, dar mai ales Bihorul şi Banatul, pare alt continent, nu numai altă ţară.

Dacă afacerile se fac la București, de unde se dă ora exactă, marile tunuri s-au dat mereu aici, la Cluj, în vestul sălbatic (dar văzut mereu, culmea, drept cel mai civilizat) al țării. În primii ani de după Revoluție, Sever Mureșan prin Banca „Dacia Felix” și circuitul Caritas au reușit să ruleze aici 1/3 din masa monetară a țării. Adică grosul banilor, după București, pe-aici se-nvârtea.

În rest, aici a funcționat foarte bine intra-netul, mai bine ca internetul. Adică milionarii orașului au știut să facă blaturi cu politicienii și cu instituțiile, neafișându-se cu acea ostentație balcanică specifică sudului, care nu avea cum să nu-i arunce pe bogătani în gura lumii și a presei. Pe-aici, de la Cluj încolo, înspre vest, milionarii se țin low-profile. Uitați-vă la Oradea, de exemplu, unde nimeni nu știe unde stă Zoltan Teszari, patronul RDS.

Citeam cândva că ar sta într-un garaj, dar cred că e un mit (se pare că stă într-o pădure de la marginea Oradiei), pentru că nimeni nu deţine măcar vreo imagine a lui Teszari și niciun ziarist nu se poate lăuda că i-a luat măcar un interviu. I se spune „miliardarul fără chip”. Omul răspunde la fiecare apel telefonice, dar nu dă interviuri și nu face pe deșteptul.

Cam asta e starea de fapt de aici, din Ardeal, unde își bat gura doar politicienii, despre ce-i doare pe ei. Cât despre lucrurile importante, se tace. Nici măcar cu subînțeles.

Advertisements

Lasă un răspuns