Advertisements

MVNICIPIVM ÆLIVM NAPOCENSE

Primăria Cluj aruncă proiectul câștigător la concursul de idei privind obeliscurile pe motiv că nu are terenul pe care să le amplaseze (asta nu trebuia prevăzut în fișa concursului?) și amplasează panourile standard prevăzute de lege. În urmă cu doi ani, Primăria era dispusă să achite câte 20.000 lei pentru fiecare obelisc (turn) amplasat la intrările / ieşirile din din oraș, respectiv Turda, Floreşti, Chinteni, Baciu, Someşeni şi Apahida. Contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, cu suma de 72.296,40 lei.

turnAcum Primăria Cluj recurge la o altă inovație în materie: va inscripționa, pe lângă numele maghiar și german al vechii urbe, și o denumire latină, folosind argumentele unei comisii istorice care a aflat că pe teritoriul de astăzi al României, primul oraş declarat oficial municipiu a fost Clujul, atunci MVNICIPIVM ÆLIVM NAPOCENSE. Că acest municipiu se prea poate să fi avut o altă vatră, nu are nici o importanță în această bătălie istorică protocronistă, care se poartă pe același coordonate verbale. Vremurile s-au schimbat, ni se tot amintește că este timpul să demonstrăm, cu fapte, nu cu vorbe. Pentru mine Clujul este același, cu acel turn / obelisc sau în lipsa lui, cu plăcuțe sau fără. Ele sunt doar niște semne ale modului în care oamenii se mândresc, se feresc ori vor să se mintă cu privire la istoria lor.

Clujul poate mai mult, și dacă Primăria vrea într-adevăr să facă recurs la istorie, are la dispoziție diverse pârghii: spre exemplu, oferind burse tinerilor istorici pentru a-i stimula să caute prin arhive, încurajându-i să publice studii și cercetări despre Cluj-Napoca, Kolozsvár sau Klausenburg. Multe primării europene oferă Teatrelor locale, indiferent că sunt Naționale (sub egida Ministerelor culturii) sau de Stat (sub patronajul Consiliului județean sau municipal) fonduri pentru a pune în scenă spectacole bazate pe texte după istoria orașului.

gaudeamus1Se mai pot finanța și cărți: din ce am văzut la recent-încheiatul Gaudeamus, oferta de carte istorică este foarte subțire pentru un oraș universitar de talia și pretențiile Clujului. Probabil că oferta subțire pe care am sesizat-o este corelată cu cererea, dar aceasta din urmă depinde și de educație. Entertainmentul poate contribui la bugetul orașului pe termen scurt, dar în timp duce doar la ocuparea centrului de către evenimente festivaliere, restrângând în cele din urmă dreptul la oraș al cetățenilor săi. Care cetățeni, nefiind încurajați să-și exploreze identitatea, nici nu vor băga de seamă, probabil.

Clujul are o resursă umană pe care nu știe, nu vrea sau nu poate să o valorifice. Reconcilierea poate începe și din arhivele istorice, cu condiția ca istoricii clujeni (români sau maghiari) să fie încurajați să le studieze și să le discute împreună. Altfel, dacă se va continua pe acest drum – fiecare „comunitate” cramponându-se cu istoria, arhivele și plăcuțele ei, multiculturalismul va rămâne o poveste mult și bine.

Advertisements

Lasă un răspuns