Advertisements

Mituri clujene și caracalene

Printre cele mai cunoscute mituri urbane despre Caracal sunt incendiul din Cazarma pompierilor şi închisoarea de pe strada Libertăţii, alături de cimitirul de pe strada Învierii. „În Cluj-Napoca sunt vreo 1.200 de străzi. Și aici avem drumuri cu nume caraghioase, ca Mentenanței, care mi se pare fabulos, sau Movilei, Brigadierilor, Carierei, remarcă jurnalistul Ionel Lespuc de la Ziua de Cluj și Linia9.ro”:

Avem strada Bradului, dar și Brăduțului. Probabil urmează și Brădulețului. La câte străduțe noi apar, este perfect probabil să se cam termine rezervorul de imaginație. Iată de ce vin cu o propunere care sper să fie de folos administrației clujene.

„Ce-ar fi să ne uităm și către eroii noștri sportivi? S-ar supăra cineva dacă am boteza o stradă Nicolae Martin? Omul a adus Clujului 11 titluri naționale la baschet feminin. Oare o fi rușinos să îi spunem unui drum Farkas Paneth? E antrenorul care a câștigat pentru tenisul de masă clujean 21 de titluri naţionale, dintre care 16 consecutive. Horea Demian este un alt nume pe care nu m-aș jena să îl am pe cartea de identitate, în dreptul adresei”.

Și vine divizia de la fotbal: ar suna rău strada Aurel Guga, fostul jucător al lui ”U” care a purtat prima banderolă de căpitan al echipei naționale, sau ar strâmba cineva din nas dacă alte străzi ar purta nume ca Zoltan Ivansuc, Dan Anca, Andrei Sepci, Mircea Luca, Petru Emil, Paul Marcu, Ștefan Kovacs? Sunt și ei parte din istoria Clujului, iar numele lor merită și trebuie cunoscute, păstrate, respectate. Dacă s-a terminat rezerva de imaginație, poftiți vă rog idei. Mai am și altele.

O altă decizie controversată apărută la Cluj legată de numele străzilor a fost propunerea de schimbare a denumirii străzii „Radu Gyr”, care se află în cartierul clujean Mănăştur, zona Edgar Quinet, în „Szervatiusz Jeno”, numele unui sculptor maghiar născut la Cluj, în 1903. Schimbarea denumirii străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca fusese parte dintr-un demers iniţiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR), aflat în subordinea Ministerului Culturii. Hotărârea de Consiliu local a fost retrasă în cele din urmă de pe ordinea de zi.

Sursă foto: Ziua de Cluj

Advertisements

Lasă un răspuns