Advertisements

Linia de metrou aeroport-Florești

Ultimul accident, petrecut aseară pe strada Eroilor din Florești în stația CTP de la Multiserv, arată cât se poate de clar necesitatea introducerii unei linii de metrou în Cluj. Faptul că orașul european al premierului Boc își permite să cheltuiască milioane de euro pentru modernizarea unei Săli Polivalente falimentare, doar pentru a se putea lăuda cu un titlu european în „portofoliu” (titlu plătit unui ONG și acordat Clujului laolaltă cu alte 18 orașe europene), este singurul impediment real în calea lucrărilor edilitare după care orașul doar că nu strigă.

Motive de a tergiversa aceste lucrări se găsesc (așa cum s-a găsit și în recentul caz al amânării reparației podului Garibaldi) la mai toate orașele sărace, dar Clujul are un buget consistent. Aici problemele sunt de altă natură: în loc ca edilii să încerce deblocarea orașului în punctele sale nevralgice, construind de exemplu pasaje la nodul CFR din Tetarom III, aceștia sunt preocupați, dimpotrivă, cu aglomerarea centrului cu discoteci de noapte gen Untold. Despre blocajul Clujului și posibila linie de metrou au mai scris și alți jurnaliști, precum Ionel Lespuc, pe linia9.ro.

Necesitatea unei linii de metrou

Orașul și cartierele sale-dormitor precum Floreștiul în SV (se pregătește și zona Chinteni/Apahida în NV) au nevoie de o linie de metrou. Una, nu o sută. Aeroport-Metro, să zicem, pentru început, ca să fie în zona Clujului. Ideal ar fi, desigur, Luna-Apahida. Este deja strigător la cer ca un oraș extrem de bogat, care se cere pe harta Europei, să fie legat cu aceasta doar prin Aeroportul Avram Iancu, iar odată „prinși aici”, vizitatorii ca și locuitorii săi să se sufoce în trafic! Se spune că solul nu permite metrou la Cluj decât cu niște costuri imposibile.

Aici nu e rocă, ci un sol aluvionar moale, în straturi – practic, un nămol compactat. În secolul XXI există totuși tehnologii pentru a săpa în așa ceva, dar costă enorm. Tehnologiile actuale presupun, de exemplu, înghețarea artificială a pânzei freatice cu greață carbonică sau azot lichid, forare, și apoi injectare de betoane pentru fixarea în loc a tunelului.

Dacă e să alunecăm pe panta financiară, nici nu s-ar ocupa metroul cu frecvența Bucureștiului. Adică să umple clujenii și floreștenii câte un tren de 6 vagoane o dată la 7-8 minute. Totuși, soluții există. 

Oportunitate vs necesitate

Pentru Cluj ar fi ideală o linie rapidă supraterană de la Est la Vest, făcută pe traseul liniilor interne CFR, chiar dacă acest traseu este separat de traficul auto. Ceva în genul liniei 41 din București, conceptul mai există încă în o grămadă de locuri. Dar odată băgat în subteran sau urcat pe stâlpi, costurile explodează. Și solul Bucureștiului a pus probleme similare. Nisipuri, nămoluri, pânză freatică foarte sus etc (în fond, orașul a fost clădit pe locul unor foste mlaștini / lunci inundabile).

Construcția metroului este, desigur, foarte scumpă, dar rezolvă tranșant și pe termen lung niște probleme care altfel vor deveni cronice. Se pot găsi și soluții combinate (foraje + ridicare pe stâlpi). Metroul „pe pociumbi” este realizabil în Mărăști, Someșeni și Mănăștur – este mult mai ieftin ca „săpatul” străzilor.

Foraje ar mai trebui atunci doar în centru. Toate acestea nu rezolvă însă problema Floreștiului. Acolo și de acolo se sufocă traficul Clujului, indiferent că vrem sau nu să recunoaștem. S-au făcut în Germania foraje verticale (pornind de la o veche linie de tren de la sol) acoperite ulterior cu panouri din beton – este o soluție tehnică mai puțin costisitoare, cel puțin în ceea ce privește costurile forajului. Rămâne problema liniei.

Un proiect pentru parlamentarii clujeni

Deci se poate, numai să se vrea. Probabil că se va discuta din nou despre acest subiect în preajma primei campanii locale (în 2020 când nu va mai fi de ajuns că plătim proiectul unei centuri ipotetice) și se va face ceva doar cu ocazia următoarei, prin 2024. Însă, la un moment dat, tot va trebui luat taurul de coarne. Se poate începe cu o linie supraterană. Sigur că este vorba de un proiect de miliarde de euro, de care ar fi responsabil Ministerul Transporturilor – și știm cât e de bun.

Cu un tunel de 1 km și o prelungire a căii ferate de la Baciu la Florești s-ar rezolva multe. Iar în mărețul PMUD, planul de mobilitate plătit de UE, apare și o prelungire tramvai pe linie dedicată. Acesta este un proiect finanțabil pe fonduri europene. Dar cum toate aceste proiecte depind în mare măsură de ministere, cei care ar putea demara așa ceva sunt reprezentanții Clujului în capitală, respectiv parlamentarii clujeni.

Advertisements

Lasă un răspuns