Ne pleacă valorile. Azi, medicii

În timp ce în Franța mișcarea vestelor galbene îi pune încă în dificultate pe istorici, sociologi și antropologi, care nu se pot pune încă de acord cum a apărut și care sunt scopurile acesteia, medicii români n-au nicio problemă în a se muta în continuare în Franța sau aiurea, adâncind și mai tare criza unui sistem și așa destul de șubred.

Din păcate pentru tinerii medici, sistemul medical din România este condus de marii profesori universitari, care sunt și manageri de spitale și au toată puterea. E drept că în ultima perioadă au fost numiți și contabilii manageri, dar de unde credeți că a apărut termenul umefistan? Potrivit unui articol din pressone, acești Senatori din Umefistan sunt nodurile puterii din Sănătate.

Revenind la managerii proveniți din universități, în fața lor nu mișcă nimeni, nici măcar dacă au loc practici evident incorecte, cum a fost în recentul caz Lucan sau, cum a fost discuția cu Burnei, dacă iau parte la un malpraxis repetat. Multe practici însă nu se văd, deoarece rufele se spală în familie și nu ajung în presă, iar „colegiile” medicilor sunt de decor. Aminteam de vestele galbene:

Scriitorul Christophe Guilluy crede că mişcarea lor confirmă teoria pe care a expus-o încă din 2014 cu privire la conflictul dintre săracii de la periferie, perdanţii globalizării şi elitele globalizatoare din marile centre urbane (un fel de luptă de clasă modernă). Istoricul şi antropologul Emmanuel Todd este ceva mai prudent, dar tot acolo bate: în opinia sa cei din pătura de jos a companiilor „ultrapolarizate”, oamenii cu probleme zilnice de trai, s-au solidarizat cu săracii din periferiile marilor oraşe.

Dar teoria asta se poate aplica și celor din sistemul medical: medicii români sunt perdanți clari ai globalizării, din moment ce oriunde în vest (chiar și într-o țară social instabilă cum e Franța acum) specializarea lor este respectată și plătită dacă nu la nivelul medicilor autohtoni, oricum mult mai bine decât în România. Pentru ei, oricât de rapid s-ar reforma sistemul (iar sistemul medical din România se opune reformelor) este prea târziu.

Oamenii aceștia au studiat aproape un deceniu, nu mai au timp să asiste încă unul sau cine știe, două-trei, la încercări și eșecuri reformiste. Priviți, de exemplu, discuțiile despre spitalele regionale: niciodată nu se vor găsi destui bani pentru ele, dar pentru armament, salarii mari în administrație și pensii speciale vor fi scoși din piatră seacă.

Dacă toate aceste discuții cine va construi un spital regional vor da până la urmă câștig de cauză administrației centrale sau locale, pentru medici va conta mai puțin, pentru că ei sunt primi perdanți ai tergiversărilor politicianiste Nu și ultimii, pentru că următorul care pierde este pacientul român, cel care și cotizează (insuficient, i se spune) ca să susțină un sistem pe cale de dispariție.

Ca să încheiem într-o notă optimistă, să notăm totuși că în Cluj s-a finalizat o procedură de achiziție pentru șapte echipamente medicale de ultimă generație. Acestea vor intra în dotarea a două spitale clujene subordonate forului administrativ județean, respectiv Spitalul Clinic de Recuperare și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”. Alin Tișe a anunțat 2019 ca fiind Anul Sănătății la Consiliul Județean, și promite multe alte investiții în infrastructura medicală clujeană.

Spitalul Clinic de Recuperare urmează să fie dotat cu un aparat Diapulse, un microscop operator și un aparat Roentgen, toate de ultimă generație. De asemenea, pentru asigurarea unui act medical de înaltă calitate, instituția spitalicească va beneficia și de un aparat de sterilizare cu plasmă, un ecograf multidisciplinar și de un sistem de mapping tridimensional.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello va beneficia de un sistem de stocare centralizată a imaginilor şi datelor, sistem ce va fi folosit de Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală – Computer Tomograf. Pentru achiziționarea aparaturii necesare celor două unități spitalicești, Consiliul Județean asigură o cofinanțare de circa 312.000 de lei, valoarea aprobată la finanțare prin intermediul programului destinat dezvoltării infrastructurii locale fiind de peste 5 milioane de lei.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.