Advertisements

Orașul uitat de lucrări

Cluj-Napoca este orașul din România în care se închide câte-o stradă sau un pod pentru reparații, atâta timp încât și uiți că se circula cândva pe acolo. Ca în orice alt oraș (singurul merit al Clujului fiind că dă tonul), se întâmplă să înceapă lucrări și se mai și termine, de regulă cam la 6 luni sau un an-doi după termenul la care era anunțată recepția lor.

Noroc că vine jumătatea de mandat cu laudele primarului Boc, prilej să ne mai amintim de ele:

Modernizarea Pieţei Unirii este un succes. Deblocarea proiectului centurii metropolitane este un succes, descongestionarea traficului de aici începe.

Modernizarea Pieței Unirii este un succes vechi de aproape un deceniu. Deblocarea centurii s-a blocat la loc, după poza cu fostul director al CNAIR, Ștefan Ioniță. Singura veste bună sau „realizare” ar fi, de fapt, că:

S-au demarat studiile de fezabilitate pentru pasajul Mărăşti şi pasajul de la Tăietura Turcului.

De pasajele astea Clujul avea nevoie ca aerul – să vedem când vor apărea hârtiile și cât se vor învechi prin sertare până să vedem pus primul pilon pentru primul pasaj. Am putea data exact momentul implantării sale în solul clujean? Mă îndoiesc, sunt prea mulți meșteri Manole: solul va trebui stabilizat, poate înainte de forare, sigur după efectuarea studiilor de fezabilitate.

bocUna peste alta, mi-a plăcut monologul primarului, ca și întrebarea sunteți mulțumiți cum arată Clujul? Aș spune că îmi place Clujul, dar nu cum se mișcă administrația lui – tot așa cum îmi plac întrebările, dar nu cele retorice. Îmi place Clujul, dar nu sunt mulțumit cum arată Pata Rât, e voie? Nu mai bine amplasam acolo o vale de siliciu (= un orășel IT) decât un munte de gunoaie? Știu că primarul Boc face mai mult decât face media politicianului român, dar tot are o meteahnă comună cu restul: își asumă meritele micilor realizări, omițând marile probleme.

În plus, Boc n-a făcut altceva decât ce n-a făcut Funar, preluându-i aceluia restanțele, ceea ce înseamnă că administrația locală se chinuie de la un mandat la altul să țină pasul, depășită de ritmul de dezvoltare al Clujului.

Povestea Clujului pare spusă doar pe jumătate, pe post apărând doar partea de „succese”. Dacă avem nevoie de patru ani ca să ne dăm seama ce trebuia făcut în oraș, înseamnă că municipalității îi lipsesc instrumente de reglaj și doar societatea civilă mai poate împiedica politicul să ascundă în continuare problemele mari sub preș.

Sursă foto: Monitorul de Cluj

Advertisements

Lasă un răspuns