Advertisements

Orașe magnet – pentru cine?

Presa de propagandă insista anul trecut, în special cu referire la Cluj, pe expresia sau formula magică „orașe magnet”. A long time ago Clujul se visa oraș cultural. Din păcate, nu era foarte sigur spre ce aspiră: oraș multicultural sau disco-cultural – variațiunile astea culturale fiind cam confuze. Abia de la ultima ediție Untold încoace clujeanul admite așa, cu jumătate de gură, că nu vrea decât un soi de entertainment.

Care e prețul fuduliei?

Printre discuții siropoase despre orașe-magnet și articole care gâdilă orgoliul cititorului, ar fi cazul să vorbim puțin și despre „pilitură”. Păi ce altceva atrage magnetul? Că doar nu monede metalice euro – și oricum, în cel mai bun caz,  doar mărunțișul. Iar orașul-magnet îi va atrage în primul rând pe cei care compară Clujul cu Teleormanul, pentru că ei au cel mai mare câștig mutându-se aici.

magnetÎnsă orașele care constituie un magnet de oportunități doar pentru cei cu venituri mici își riscă identitatea, iar pericolul este să devină, pe termen mediu și lung, tristeți economice, nu magneți. Există riscuri clare de gentrificare iar în loc de „orașe magnet” să apară orașe-șantier. Nu cred în Clujul de 1.000.000 de locuitori ai lui Boc, așa cum n-am crezut nici în cel al lui Buzoianu. Populația României este în scădere, nu în creștere.

Sigur că există o competiție locală și regională, dar aceasta e (sau a fost) doar o tactică pe termen scurt, nu o strategie viabilă pe termen lung. Clujul supraviețuiește prin „viniturile” sale, prin studenții care rămân aici. Dar ce va face Clujul când nu va mai avea cine să vină în marele Oraș? Studenții sunt tot mai puțini, iar costul anilor de studiu, tot mai ridicat.

Și magnetul se demagnetizează

Ce se va întâmpla când se vor termina și „viniturile” sau când acestea vor deveni doar „pilituri”? Principala provocare a primarilor din cele 7 orașe-magnet ale României nu este să atragă locuitori, pentru simplul fapt că nu mai au de unde. Nu va veni nimeni la Cluj, de exemplu, de la Budapesta sau de la Viena. Nici măcar de la Debrecen la Oradea sau de la Seghedin la Arad.

Eforturile celor 7 primari ar trebui să se concentreze spre păstrarea în oraș a cetățenilor care contribuie la bugetul municipal cu mai mult decât consumă din serviciile publice. Să le creeze și acestora avantaje, nu doar celor veniți la muncă sau la studii; pentru că orașul mai are și clujeni care visează la Viena sau Budapesta, nu doar napoceni care se bucură de comparația cu Teleormanul.

Pentru primii, textul cu „cât ia bugetul central Clujului” nu prea are mare relevanță. Contează mai mult: cum ar fi să avem în Cluj mai multe spații verzi? Și cum ar fi să avem piste (adevărate) de biciclete, o circulație mai fluentă, mai multe școli și grădinițe (nu doar în zona centrală) și un transport public de calitate, cu sistem de ticketing funcțional. Soluții simple, decente, nu fumigene reciclate an de an.

Advertisements
3 Responses to “Orașe magnet – pentru cine?”
  1. alecs 5 mai 2018
    • Marius Oliviu 5 mai 2018
      • alecs 5 mai 2018

Lasă un răspuns