Advertisements

Ce a vrut și ce a obținut Macron

În recentul său turneu post-electoral prin Europa centrală şi de est, tânărul prezident francez Emmanuel Macron a avut mai multe obiective: unele oficiale – de ochii presei – și altele neoficiale care, deși țin de imagine, nu au prea fost supuse atenției publice. ma2În ce privește partea vizibilă a agendei sale, cea europeană, Macron a cerut sprijin în ce privește inițiativa sale de modificare a Directivei privind detaşarea muncitorilor. L-a și obținut din partea câtorva ţări care nu au așa mulţi lucrători detaşaţi în Vest, cum este cazul Austriei, Cehiei sau Bulgariei.  A avut mai puțin succes din partea altora, ca Slovenia și România, pentru care detaşarea e un instrument util.

Treizeci și cinci de mii de persoane din România beneficiază în fiecare an de această portiță legală. Dar nu acești români detașați sunt o problemă pentru economia franceză! Președintele român Klaus Iohannis a dat, ca de obicei, un răspuns diplomatic într-o problemă neclară, fără a limpezi cât de cât situația. Prima întrebare la conferința de presă a fost a celor de la France Presse:

Am vrea să confirmați dacă sunteți de acord cu modificarea Directivei așa cum propune Franța, spre deosebire de iunie când că va opuneați?

Răspunsul președintelui Iohanis spune că este de acord că avem nevoie de o directivă care să nu mai creeze nemulțumiri, dar nu e clar dacă e de acord cu poziția lui Macron, sau e doar amabil cu discursul președintelui francez: 

Nu putem noi sa stabilim acum… etc, etc. Dar este clar că există nemulțumiri în Franța legat de dumpingul social și între români legat de faptul că vor să trăiască mai bine. etc, etc. Deci este evident că Directiva va trebui modificată astfel încât să satisfacă și cererile Franței și speranța de îmbogățire a membrilor comunității de români.

Sunt două aspecte ale acestei chestiuni, unele spuse și altele nespuse: când se referea la „lucrătorii detașati”, oare Macron se referea la românii care muncesc în Franța, cu contracte mai mult sau mai putin legale, acceptând cele mai mici salarii de acolo – sau se referea la cei care lucrează la negru? Nu cumva a ridicat o falsă problemă, ca să distragă atenția de la cea reală, despre care s-a discutat, cel mai probabil, în spatele cortinei?

ma3Spre deosebire de România, o țară s-a opus ferm inițiativei lui Macron de a modifica directiva lucrătorilor detaşaţi. Macron a criticat sever poziția acesteia, dar s-a ferit să o viziteze: este vorba de Polonia. Iar tonul replicii venite de la Varşovia a fost unul nediplomatic, Beata Szydło reproşându-i preşedintelui francez aroganţa şi lipsa de experienţă.

Au mai fost și alte aspecte trecute rapid cu vederea: achiziții de rachete și elicoptere, aceleași promise și americanilor. Despre aceste achiziții s-au făcut doar înțelegeri și au fost semnate, de fapt, doar declaraţii şi un memorandum, iar Macron a cerut României transparență în achiziții. Memorandumul „Ground Based Air Defense System” dintre MBDA Franţa şi Compania Naţională ROMARM este cel care prevede cumpărarea de rachete de rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune. Franţa a promis în schimb transfer de tehnologie şi producţie localizată.

Advertisements
No Responses to “Ce a vrut și ce a obținut Macron”
  1. Pingback: Detașat – Teatru românesc 26 octombrie 2017

Lasă un răspuns