Advertisements

Hai mai bine de probleme locale să vorbim

În lume se-ntâmplă la ora asta chestii grele: elevii-or dat oralul la Bac, în Bănie urmează alegeri locale, refugiații se refugiază. Dar înainte de a-ncepe să vorbim pe-un subiect din ăsta, major – care ne roade și ne roade și ne roade – ar fi cazul să ne punem clasica-ntrebare: qui prodest? Pe românește: ce rost are, nene? Și mai sec: pe bune?

Și-atunci, despre ce să ne batem gura?

Ce alternativă ar fi, să tăcem toți? Ar fi cam complicat. Io zic asta de vreo șase luni, fără prea mare succes: căcărezele locale sunt gustate de toată lumea. De exemplu, că primarul dintr-un sat de la periferia Clujului (nu spui cine, persoană importantă) dă un sfert din buget unei firme în care e acționar văru-său, să planteze panseluțe pe malu’ răstocii. Un alt sfert firmei de pază a lui cumnatu-său să le păzească. Astea-s genul de răhățișuri în care-am putea călca și noi ăștia care batem din tastatură mai bine ca din gură.

Dacă am pune laptop cu laptop pe miza asta, cu like și share s-ar rezolva multe chestii în doar câteva luni. După care probabil că ne-am plictisi și-am putea trece la probleme regionale, naționale, mondiale și cine știe, chiar universale, dacă s-ar mai găsi vreun extraterestru sau ONG care să ne bâzâie. Dar nu, noi o ținem pe-a lui Creangă:

Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi nevinovată…

Și uite așa, neîntinați și neatârnați, ne vedem de subiectele noastre simple, zen, și…

…drept vorbind, acesta-i adevărul!

Dar iată ultimele vești: ploaia va cădea gratuit toată vara printre filme și seriale străine, toamna vine cu frunze și festivaluri românești de teatru, cât despre cărți și vorbe de duh – om avea timp de ele la iarnă, la gura sobei, că gazul s-o scumpit de trebuie să-l punem în brichete și-l vindem ca să ne putem plăti factura. Apropos nu vreți o mașină? De scris.

Advertisements

Lasă un răspuns