Advertisements

„Localul” față cu reacțiunea

Mulți invitați azi la Liberty Park, unde Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj și centrul Europe Direct al ADR Nord-Vest au organizat o dezbatere cu tema „Criza presei locale în Europa post-adevăr”. Și mai multă lume în sală, fiind prezenți – după cum afirma Mihai Bacalu, lângă care m-am nimerit – „toți bloggerii din presa locală”.

La întâlnirea deschisă de Remus Florescu și moderată de Mihnea Măruță fiecare din părțile implicate a venit cu așteptările sale. De fapt discuția a fost parafrazată de Andreea Marc, reprezentanta centrului Europe Direct – care, încercând să imprime un anumit ton, anunța că dezbaterea va căuta să găsească soluții pentru ca…

…jurnaliștii să treacă de la statutul de câini de pază ai democrației la acela de stâlpi ai societății.

Din fericire, în sala (sau meeting room-ul) de la Liberty nu exista niciun pilon, nici vederea nu ne era obturată, așa că am trecut destul de ușor peste această nefericită alegație, atât eu, cât și „câinii”. pr4Președintele APPC a remarcat lipsa d-lor Boc și Tișe – însă, ca să fim corecți, administrația locală a avut cel puțin doi reprezentanți, dacă nu-l punem la socoteală pe Ștefan Teișanu: un șef de serviciu din Primărie, Ovidiu Câmpean și, respectiv, un director, Florin Moroșanu de la Casa de cultură municipală. Niciunul dintre cei doi nu a fost chemat printre invitați, pentru a lărgi „targetul” discuției, deși locuri în față mai erau – sau poate că n-au dorit să fie chemați. A urmat sociologul Vasile Sebastian Dâncu, prezentând un studiu IRES, despre care a precizat din start că…

…nu aduce prea multă cunoaștere despre presa locală.

Dacă bine știu există un studiu similar comandat de NCN căruia nu i-am dar importanță acum o lună, dar azi am aflat cu surprindere din prezentarea d-lui Dâncu ce caută consumatorii de presă locală; clujenii vor să citească, în ordine: știri din sănătate, educație, administrație și despre businessul local. În continuare, omul de afaceri Ioan Rus, care se grăbea, a citat din „Capitalul” lui Marx despre capitalism, amintind că:

La început, în România a existat un capitalism fără capital. A fost o perioadă de haiducie în care și presa a prins gustul haiduciei, dar…

….această perioadă s-a încheiat, iar în domeniul său de business (și a dat ca exemplu Calea Turzii, pe care se află 15 dealeri auto, care apoi au crescut la 50) ca și în orice alt domeniu „concurența este devastatoare” iar presa ar cam trebui să se adapteze la piață. „Nu insistați cu ruptura!” l-a contrazis omul de afaceri pe Mihnea Măruță în momentul în care acesta a încercat să mute discuția din direcția pe care Ioan Rus încerca s-o imprime, dând sfaturi „părintești” presei.

„Nu vă așteptați prea mult de la aceste bugete”. – Totuși, ați fost zeci de ani un spender de publicitate – încerca să-i amintească Mihnea Măruță interlocutorului său. „Asta-i ceva ce nu se există, prietene. Investești într-un proiect cu obiectiv precis” – o ținea pe-a sa Ioan Rus. Și de fapt, cam acesta a fost tonul discuției (pentru că aminteam de așteptări diferite) între oamenii din business încercând să explice cum ar trebui să joace presa ca un business condus doar de cifre, ca orice business, și oamenii de presă căutând să ajungă la originea problemei.

„Jocul este foarte strâns” – a mai precizat Ioan Rus înainte să plece: „Am profit doar de 1,7%. Ce vinzi dumneata trebuie să aibă calitate și cerință. Altceva nu există”. Rămas cu un singur „greu”. Mihnea Măruță l-a invitat pe Daniel Metz să dezvăluie „de ce a fost dispus să investească în media locală” – spre deosebire de Ioan Rus, care a fost, dar nu mai este:

Contentul trebuie optimizat semnificativ, pentru că această societate s-a schimbat…

pr3…a început în forță CEO-ul NTT Data, care a continuat destul de interesant cu ideea că „jurnaliștii ar trebui să scrie mai puțin despre latura necunoscută a lucrurilor; presa ar trebui să educe, să explice, precum facem cu un copil” înainte să se piardă în considerații mult prea vagi despre știrile pozitive. Nota 10 pentru ideile din debutul discursului, doar 4 pentru PR-ul său pentru că nu a găsit ceva mai consistent pentru final – dacă tot e să vorbim de copii și școală.

Mi-a mai plăcut intervenția redactorului-șef de la Făclia care l-a parafrazat pe Ioan Rus, provocându-ne, tot de pe Calea Turzii „să ne imaginăm câte chioșcuri de presă sunt în acest oraș, de la Est la Vest”.

Vă spun eu câte sunt, tot mai puține.

Aici era o pâine de mâncat, dacă se voia o dezbatere despre presa locală. O intervenție coerentă a avut și Voicu Oprean, CEO-ul Arobs încercând să rebalanseze discuția: „nu-mi dau seama exact ce se întâmplă aici. Din câte înțeleg, și vă rog să mă corectați dacă greșesc…

…presa se adresează mediului de business pentru a găsi un numitor comun.

Da, cam asta era ideea, pentru că de aici pleacă orice dialog sau dezbatere, de la nevoia de a găsi un numitor comun – doar că nu mulți oameni sunt capabili să vină atât de deschiși la o discuție și să recunoască ce înțeleg și ce nu. Spre final aceștia și-au mai nuanțat discursul, iar presa locală, care a venit la Liberty în plină criză, a plecat înapoi în post-adevăr.

Advertisements
No Responses to “„Localul” față cu reacțiunea”

Lasă un răspuns