Advertisements

Kolozsvár cu plăcuțe sau fără

Kolozsvár a fost o mare cetate (vár) ridicată de coloniștii germani veniți din zona Luxemburgului, atrași de libertățile oferite de Împăratul Sigismund de Luxemburg – totodată și rege al Ungariei – interesat să facă din Transilvania o zonă tampon în calea migratorilor. Asta deoarece Castrum Clus, vechea cetate regală fusese avariată de tătari, care au distrus-o pe la începutul secolului al XIII-lea, așezarea de pe malul Someșului devenind treptat una cu caracter mai mult agricol, fiind menționată în documentele de la jumătatea secolului XIII drept villa – o localitate rurală aflată în apropierea unei cetăți fără o importanță militară.

clusPrimele grupuri de coloniștii vin să reclădească cetatea la invitația regelui Ștefan al V-lea, iar până în secolul XV cetatea regală Castrum Clus își recâștigă statutul de organizare urbană. Apoi, de la statutul de cetate regală (subordonată direct regelui), și scoasă de sub supremația principelui Transilvaniei, Clujul se ridică la cel de cetate liberă la începutul secolului al XV-lea prin diploma acordată la 1405 de Împăratul romano-german amintit, iar negustorii și meșteșugarii clujeni primesc o serie de înlesniri și scăderi de taxe.

KolozsOrașul își va pierde acest statut după doar trei decenii, ca urmare a participării la răscoala de la Bobâlna, privilegiile fiindu-i restituite abia în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Orașului are nevoie de mai puțin de un secol ca să revină la un nivelul de trai ridicat, drept pentru care clujenii nu mai participă la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514.

Castrum Clus – Clausenburg – Kolozsvár – Cluj

Germanii au dat și religia majoritară – cea luterană – Clujul fiind la acea vreme un oraș în care se practica diglosia: limba de cult era germana, iar cea folosită în stradă de toată lumea, maghiara. Însă odată cu Reforma, credințele intră în conflict și are loc prima mare revoltă religioasă în Cluj, a populației maghiare împotriva populației germane, iscată de o dispută pentru locurile de veci din jurul catedralei Sfântul Mihail.

Disputa se soldează cu invadarea lăcașelor de cult iar în urma acestui conflict, mare parte a germanilor sunt alungați sau pleacă din oraș, iar Klausenburg devine tot mai mult Kolozsvár, după o lungă perioadă de conviețuire pașnică. După primul război mondial, Transilvania intră în componența Regatului României, iar Kolozsvár devine treptat Cluj. O istorie zbuciumată (și prescurtată într-un flash fără pretenții istorice), în urma căreia ar fi trebuit să fi rămas cu ceva și noi, cei de azi: măcar cu știința ei, dacă nu și cu înțelepciunea.

Iar toată povestea cu plăcuțele să ni se pară cel mult o glumă…

Advertisements

Lasă un răspuns