Advertisements

Justiția clujeană, favorabilă Bivolarilor?

La finalul săptămânii trecute, 20 de lideri ai sectei yoghine MISA printre care și gurul Gregorian Bivolaru au avut termen la procesul reluat în Cluj. Avocata Mihaela Mîţu, apărătoarea lui Bivolaru, a cerut disjungerea dosarului în ce-l priveşte pe liderul sectei şi suspendarea cauzei privind traficul de persoane, prevalându-se de limitele mandatului european de arestare în baza căruia gurul a fost extrădat din Franța. În primă fază MISAnii fuseseră achitaţi de acuzaţiile formulate de procurorii DIICOT, prin sentinţa penală nr. 62 a Tribunalului Cluj, dată în 11.02.2015.

Procesul va fi însă rejudecat, Curtea de Apel Cluj admițând începutul lunii octombrie 2016 apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT– Serviciul Teritorial Cluj și două persoane private, constituite ca parte civilă. Dosarul MISA de la Cluj se rejudecă astfel la prima instanță, soluția din 2015 fiind desfiinţată, însă orice amânare este în beneficiul inculpaţilor, fiindcă termenul de prescriere a faptelor se apropie iar aceștia pregătesc un proces lung, cu citarea a peste 100 de martori.  Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv în 2013 la șase ani de închisoare cu executare pentru acte sexuale în formă continuată cu minora Mădălina Dumitru.

El a părăsit țara după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în 2005 în Suedia, de unde autorităților romane li s-a respins cererea de extrădare. Din mai 2013, instanta l-a citat pe Gregorian Bivolaru și cu noul sau nume, Magnus Aurolsson. (re)Judecat acum pentru trafic de persoane, Bivolaru-Aurolsson a cerut și rejudecarea procesului de la Sibiu în care a fost condamnat definitiv pentru acte sexuale cu o minoră. Motivul pentru care a cerut redeschiderea dosarului este acela că judecata de la Sibiu s-a făcut în lipsa lui.

Pentru continuarea procesului de la Cluj (așa-numitul dosar MISA de la Cluj), autorităţile române ar putea fi nevoite să solicite un nou mandat european de la cele franceze care l-au arestat pe 26 februarie 2016, într-o acțiune în colaborare cu Poliția română. Potrivit legilor europene, o persoană predată nu poate fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării, decât dacă statul membru de executare o consimte. Astfel, se pare că autoritatea judiciară română va fi nevoită să prezinte autorităţii judiciare de executare (franceze) o cerere de autorizare în acest caz, pentru a avea vreo șansă de câștig.

 

Advertisements

Lasă un răspuns