Advertisements

Jurnalismul, între realitățile locale și fake-news

Joyce Dehli, un prestigios membru al comitetului Pulitzer, nota că „ziarele locale și cele regionale alimentează cu informații pe cele naționale”. Acesta observă cum publicațiile locale au trecut cu vederea multe dintre poveștile nespuse, relatările despre viața oamenilor din mediul rural al Americii și susținerea lor latentă pentru Donald Trump, nereușind astfel să preconizeze victoria ultimului președinte american.

„Astfel, chiar dacă asistăm și astăzi la indiscutabile mostre de jurnalism veritabil, până și cele mai apreciate publicații din ziua de astăzi se chinuie în mod inadmisibil să acopere subiectele și problemele reale ale comunităților locale pe care le reprezintă”, citim într-un excelent articol publicat de Ruxandra Hurezeanu în Sinteza, cu ocazia aniversării a 100 de ani de decernare a premiilor Pulitzer.

Și aceasta, pentru că demersul necesită multă atenție față de diversele surse, examinarea temeinică a informației și atenta observare a guvernului în acțiune. Cere timp și abilitate și interes și sprijin din partea editorilor sau altor lideri de presă ai comunității, cărora să le și pese. Odată, marii jurnaliști ai țării își luau cu regularitate informațiile și se hrăneau cu munca jurnaliștilor locali, în special din cea a celei regionale.

„Adevărul este că niciodată jurnaliștii marilor publicații de pe Coastă nu s-au descurcat în a acoperi satisfăcător aria de informații preluate de la oamenii din toată țara. Dacă aceste ziare locale se descurcau mai bine în a identifica problemele americanului de rând din zona rurală, ele ar fi putut determina o mai bună înțelegere a rezultatului alegerilor sau chiar ar fi putut să le influențeze”.

Citatul mi se pare semnificativ în contextul discuțiilor despre fenomenul fake-news, care ar fi influențat alegerile de anul trecut din USA. Numai că acest fenomen generat de social-media nu ar fi fost posibil dacă presa locală și regională nu ar fi fost îngenunchiate după apariția internetului, urmate în scurt timp și de presa națională. Este insuficient să vezi doar o latură a problemei, dacă nu o vezi și pe cealaltă, mergând până la originea fenomenului.

Dacă în Cluj va exista un reviriment al presei locale, asta depinde atât de investitori, și de jurnaliști. Joseph Pulitzer scria în articolul său „Plănuind o școală de jurnalism-conceptul de bază 1904” din The Nord American Review, că:

Niciun artist nu aspiră la faimă fără să știe despre culori și forme sau fără să știe să deseneze. Dar, dacă citim articole apărute în presă dăm peste oameni care și-au început deja cariera fără să aibă idee să scrie. În nicio profesie nu e arta scrisului mai importantă pentru că deși efemeră, este literatura celor mulți.

Până una-alta, topul publicațiilor locale online, publicat azi de Monitorul de Cluj (după o statistică traffic.ro de săptămâna trecută), arată astfel:

  1. Monitorulcj.ro
  2. StirideCluj.ro
  3. Bzc.ro
  4. ZiuadeCluj.realitatea.net
  5. ZiardeCluj.ro
Advertisements

Lasă un răspuns