Advertisements

IT-iști neimpozabili

Dacă nu te-ai mai plimbat de ceva timp prin Andrei Mureșanu, s-ar putea să ai surpriza să descoperi multe case noi, și mai multe renovate. Iar noutățile astea se datorează atât moștenitorilor, care-și împart terenurile rămase de la părinți pe care apar case noi cât și firmelor de IT care și-au investit banii în case vechi pe care le-au renovat și le folosesc ca puncte de lucru și birouri pentru programatori.

horaPe câțiva manageri de la firmele astea îi poți întâlni la terasele din Parcul Engels, pline altădată de taximetriști. Acum, după ce s-au mai rafinat (și scumpit), ca restaurantul Hora de pe Moise Nicoară, taximetriștii s-au mai rărit și cel puțin terasele sunt ocupate de IT-iști. Trăgând cu urechea la o conversație, afli cu surprindere cum își numesc angajații abia veniți de pe băncile școlii: pocnitori.

No, deci dacă fragila clasă cu aspirații de mijloc din Silicon Valley de Romania face deja poc, e groasă. Cum de-i mai angajează patronii lor dacă au așa părere despre ei? În primul rând, probabil pentru că nu plătesc impozit pe venit, pentru a-i încuraja să rămână și să producă în Romania. Scutirea a fost introdusă în 2004 de către guvernul Năstase și menținută de următoarele, pentru că din 2014 programatorii putau pleca toți prin EU, fără viză de muncă, și eram în pericol să-i pierdem.

programmerOricum, printre programatorii rămași în Romania s-or mai găsi câțiva mai șmecheri și lansatori de unicorni, dar cei mai multi sunt condamnați la nivelul de cârpaci. Putem spune asta pentru că majoritatea se ocupă cu cârpeala bugurilor programatorilor „principali” din alte țări. IT-iști români sunt relativ ieftini în UE, mai vorbesc cât de cât o germana sau engleza, ceva și fac totuși treabă destul de buna. Nu strălucită, da’ destul de bună cât să-și încaseze facturile, treabă la care șefii lor se descurcă onorabil. Și uite-așa s-a ajuns la o (altă) soluție de compromis: firmele nu le dau bani extra, că le vin idei și pleacă în Austria, dar le ia statul bani mai putini – că oricum prin cât cheltuie plătesc mai mult TVA decât restul proletariatului.

Spun restul, pentru că ei sunt avangarda noului proletariat urban. Sigur că neimpozitarea lor nu prea e o măsură corectă, dar vremurile disperate cer măsuri disperate. Așa că toată treaba cu scutirea de impozit pe venit s-a cam dat peste cap după Revoluția fiscală – cum a fost botezată plimbarea contribuțiilor de la angajator la angajat.

Multor angajați din IT li s-a mărit brutul cu 20%, dar le-a scăzut venitul (ăla neimpozitat, cică) cu 7%. Asta pentru că mai nou sunt impozitate și beneficiile gen cafea, apa, dulciuri și abonamentele la sălile de fitness, așa ca multi dintre ei au preferat să renunțe la ele. La fel și cu orele suplimentare, semn că noua formulă de stat subliminal (că nu mai vrea să fie nici paralel, nici minimal) trage de ultimul leu, ca și de ultimele companii cât de cât rentabile.

Advertisements
One Response to “IT-iști neimpozabili”
  1. Bogdan 18 iunie 2018

Lasă un răspuns