Advertisements

Implicațiile scandalului Lucan

Horațiu Pepine publică azi pe DW.com/ro un comentariu cu privire la recentul scandal al transplantului renal și implicațiile sale. Spicuim câteva idei care ilustrează nuanțele comunist/conservatoare sesizate de editorialistul Deutsche Welle. Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a surprins bine esența scandalului privitor la transplantul renal:

Sute sau mii de români au murit pe lista de aşteptare, sperând probabil într-o minune. Sute sau mii de români au trăit doar pentru că s-au împrumutat, şi-au vândut casa, maşina, vaca. (…) Regulament pentru alocarea oganelor încă nu există, deşi eu am cerut-o în calitate de ministru din nou în scris iar controalele din 2016 au arătat cât se poate de clar că drepturile pacienţilor sunt călcate în picioare, că banul sau faima sunt de prea multe ori monede de schimb pentru viaţă….

Vlad Voiculescu admite onest, în ciuda idignării sale, că sute sau mii de români au trăit grație clinicii de la Cluj, deși numai în virtutea faptului că au plătit sume exorbitante. Și iată acum problema morală, care transpare din comentariul de mai sus: e corect ca cei cu bani să-și poată cumpăra ani buni de viață, iar ceilalți să fie nevoiți să accepte moartea?

Voiculescu precizează de asemenea că nu există în România un regulament pentru alocarea organelor, ceea ce face ca practica medicului Lucan să nici nu fie cu adevărat ilegală. De altfel, el este investigat pentru alte fapte, colaterale, cum ar fi bunăoară bănuiala unei tentative de crimă și deturnarea de fonduri. Cinismul lucrativ al chirurgului este invocat, desigur, cu mare insistență, dar numai ca fundal agravant. Așadar problema este de natură morală, iar întrebarea este dacă noi oamenii de azi, români, germani, americani etc. suntem pregătiți să-i dăm o rezolvare clară, lipsită de contradicții.

Pentru că este vădit că, în toate planurile vieții, cei cu bani își asigură privilegii și că, odată ce marea iluzie comunistă s-a destrămat, lumea pare, în linii mari, să se fi consolat cu ordinea capitalistă a banului, care ar fi chiar capătul și împlinirea istoriei. Transplantul de organe e doar un caz limită al privilegiilor obținute cu ajutorul banilor, care încep cu educația copiilor și se încheie desigur cu sofisticate tratamente de sănătate.

Medicina preventivă, observă statistica, îi ocolește tocmai pe cei care ar avea mai multă nevoie și exact același lucru îl spun acum medicii de familie, aflați într-un protest prelungit. Ca să nu mai vorbim de dinți, subiect care a făcut carieră în România grație unui eseu polemic al unui scriitor reputat. Figura știrbă ar fi emblema românului ieșit dintr-o lungă perioadă de privațiuni. Citiți restul editorialului aici.

Advertisements

Lasă un răspuns