Advertisements

Hipstereală à la Cluj

Tot mai multe evenimente muzicale retro la Cluj, tocmai când Szakáts István ne vorbește despre hipsterii locali. Ca să rezum, el afirmă că strategia culturală a Clujului a virat „crud” spre hipsterime după pierderea titlului de Capitală Culturală a Europei. Eu cred că pariul ăsta a fost pierdut dinainte, echipa de proiect mizând pe o categorie inexistentă sau, cel puțin, slab reprezentată în orașul de pe Someș.

Hipsteritatea este o formă a modernităţii urbane târzii, a postmodernităţii mai degrabă, în care efortul de imaginare devine o practică socială curentă. Hipstereala are ca forme predilecte de expresie aparenţa, ironia, forma, asocieri contradictorii, imaginea. Dar una e să fii hip, adică un ins destupat, la curent cu toate și cât de cât la modă, și alta hipsterismul. Chiar dacă nu putem defini foarte exact cine sunt cei hip și cine umblă cu hipstereala, vorbim despre hipsterism ca de o patologie cauzată de lipsa autenticităţii, a asumării valorilor hip.

Și fiindcă vorbim de modernitate urbană, hipsterii au apărut la București. De la hipsterul Tabu – creatorul avangardist, la cel Dor – experimentalistul post-adolescent, care mergea la evenimente de  muzică indie în Control, mănca la Omnivore’s Dilemma, Lente sau Violeta’s Vintage Kitchen şi frecventa și poate mai frecventează și acum librăriile şi cafenelele Cărtureşti, până la cei cultivați de B-24-FUN, un ghid de evenimente culturale din Bucureşti cu poziţionare hibridă între avangardă culturală, elitism şi contracultură.

În Cluj hipsterul este perceput mai degrabă în accepţiunea de cool-hunter a termenului. Ironia şi autoironia, bunul simţ, autenticitatea faţă de propria persoană şi refuzul de a intra „în jocul căsniciei, religiei sau birocraţiei pentru a evita orice ipocrizie şi durere” sunt caracteristicile hipsterilor din Bucureşti. Chiar dacă locațiile trendy nu lipsesc, hipsterul clujean nu are parte de trend-setterii din București, pentru că aici nu există presă „cult”.

Există o așa-zisă presă culturală și câțiva jurnaliști care se ocupă de acest segment, dar aceștia nu sunt nici suficient de influenți, nici destul de underground, de adânciți în fenomen, pentru a depista și influența trenduri: presa culturală clujeană se rezumă doar să informeze. Așa că la Cluj se practică party-urile retro și hipstereala copy-paste după Bucureștiul cel mult-urât de napoceni.

– va urma –

Advertisements

Lasă un răspuns