Advertisements

Fotbal și imobiliare

Despre patronii din umbră al clubului de fotbal CFR circulă cel puțin două variante. În 2015 CFR Cluj intra în insolvență în urma unui control ANAF care stabilea în sarcina clubului datorii uriașe la stat, iar în 2016 finanțatorul Arpad Paskany (care se lăuda că investise până atunci peste 100 de milioane în fotbal) și președintele Mureșan erau vizați de o anchetă DIICOT pentru evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani în formă continuată.

Ca urmare a acestor „evenimente” neplăcute, având printre consecințe și numirea unui administrator judiciar incomod, prin 2016, un an mai târziu, în 2017, se punea la cale planul de ieșire din insolvență. Tot atunci s-au stabilit și variantele prin care se vor putea transfera acțiunile clubului CFR Cluj unor noi investitori.

În Cluj aveau să apară curând zvonuri despre o tranzacţie multiplă, care mai includea, pe lângă câteva acțiuni la clubul de fotbal, și hotelul Granata, plus două cunoscute clădiri din oraş (Sigma Center şi Compania de Informatică Aplicată), dar şi două terenuri: unul în Lomb şi altul în Zorilor. Aceste bunuri ar fi fost cedate „la pachet” în schimbul sumei de 25 de milioane de euro, micul pachet de acțiuni la club fiind cu titlu de comision de succes, la finalizarea altei tranzacții.

Pachetul minoritar la CFR era condiționat de cedarea restului de acțiuni (permițând controlul) la ieșirea din insolvență, când clubul ar fi beneficiat și de banii de la UEFA și pachetul complet ar fi prezentat mai mult interes.

Așadar acțiunile au fost împrumutate sau a fost cedat doar un mic pachet, la preț promoțional – un comision bun, ținând cont de faptul că prin 2013 Paszkany cerea pentru pachetul majoritar de 51% din acţiuni circa 125 de milioane de euro, iar în 2014 voia doar să „împrumute” 80% din acțiuni, pentru 100 milioane, pe 10 ani.

Insolvență pentru vânzare

Nu este mai puțin adevărat că Arpad Paszkany a combinat fotbalul cu imobiliarele. Spre exemplu, terenul din spatele Iulius Mall, pe care Arpad Paszkany amenajase un mic stadion, a fost preluat de omul de afaceri Ioan Bene. Cei 14.000 de metri pătrați au o istorie controversată, fiind subiectul unui „târg” pe care Arpad Paszkany l-a făcut cu patronul Iulius Mall, Iulian Dascălu.

Trocul includea și o reclamă pe terenul de fotbal pentru a stinge litigiul privind licitația de construire a Iulius Mall. Dascălu a recunoscut că i-a cedat lui Paszkany terenul achizitionat de la CUG, prin firma sa Build Corp, iar Paskany își motiva atunci contestația prin faptul că pentru Cluj sunt prea multe două mall-uri. Între timp celebrul „Grup de la Cluj” se rupe în două iar Varga joacă rolul de intermediar în preluarea clubului.

Sigur că Paszkany nega în 2017 orice negocieri purtate cu Varga pentru cedarea la pachet a echipei împreună cu proprietățile imobiliare amintite. Aminteam de două teorii privind patronul din umbră al CFR.  Prima (vehiculată în presa clujeană), alimentată de faptul că Marian Băgăcean – proprietarul în acte al pachetului majoritar – umbla cu un BMW aparținând lui Paskany și de menținerea în funcția de președinte a doctorului Iuliu Mureșan, era că fostul proprietar Arpad Paszkany controlează încă CFR prin interpuși.

A doua teorie sau speculație a presei locale este că Marian Băgăcean și Ioan Varga, auditorul financiar și omul de afaceri care au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar de la Paskany și asigură „la vedere” stabilitatea administrativă a actualei campioane a României nu sunt decât interfața între omul de afaceri maghiar și un alt investitor, mai potent financiar (o vreme s-a vehiculat numele Shira Schwartz).

Și această teorie are partea sa de adevăr: Ioan Varga conduce clubul cu acordul fostului patron Arpad Paszkany căruia încă nu i-ar fi achitat toate acțiunile, iar afaceristul clujean ar rula aici de fapt banii unui neamţ cu rădăcini maghiare, foarte potent financiar, Abris Lelbach, cu business-uri în energie, industrie, minerit şi implicat la Werder Bremen, unde deține 6% din acțiuni.

Se caută un boost pentru imobiliare

Fotbalul joacă în România rolul golfului, lojele VIP fiind locul unde se întâlnesc oamenii de afaceri, iar Varga are legături atât cu Paszkany, cât şi cu Lelbach – prin firma ultimului Elpro AEG-Ost. În plus situația este identică cu cea din „dezvoltările” imobiliare: ai nevoie de un partener care să dețină terenul și de un altul care să vină cu banii, în vreme ce tu ești cel care se ocupă de construcții.

Sigur, pentru asta e nevoie și de cineva care să degajeze terenul, iar aici intră în schemă Marian Copilu, care deține acțiuni la o firmă de profil: PROMOŢII ŞI CONSTRUCŢII IMOBILIARE ROMESPA 2020 SRL cu sediul social în Brașov. O altă tranzacție de tip fotbal+imobiliare a avut loc tot între acționarii CFR: Gadola de la ENERGOBIT (care deținea 20% din acțiunile clubului) vinde prin intermediul lui Varga, proiectul Oxygen din Piața Abator (dezvoltat pe un teren unde functionase anterior o firma a lui Paskany) brașoveanului Maurer.

Acesta vine să construiască la Cluj cu 1.500 euro aceleași apartamente pe care la Brașov le vinde sub cu 1.000 – chiar dacă în acest preț include și baia + pardoselile. Tot Varga, după ce află că prințul Albert de Monaco ar fi interesat să investească în imobiliare, merge să prezinte reprezentanților principelui un plan de dezvoltare urbană a orașului de sub Feleac, conform surselor fanatik.ro. În calitate, nu se știe.

Știm doar că Varga vrea să vândă la pachet tot „elefantul”, adică și clubul de fotbal în jurul căruia se țes proiectele imobiliare ale marelui Oraș de pe Someșul Mic. Ca să țină piața imobiliară din Cluj (încă) pe val, Ioan Varga pune la punct fel de fel de strategii prin care să atragă la Cluj investitori, fiind un fel de jolly-jocker care-și pune în valoare relațiile cu tot felul de personaje controversate. Despre acestea, cu altă ocazie, pe-aici.

Sursă foto: Libertatea.

 

Advertisements

Lasă un răspuns