Advertisements

Clujul nu prea contează la export

Chiar dacă de aproape se vede angrenat într-un fluxul european (regional) de business, la o privire la rece asupra cifrelor se poate observa că județul Cluj nu prea contează la export. Sau cel puțin, că alții contează mult mai mult. Aici este vorba și de o ușoară confuzie: la Cluj fiind sediul Băncii Transilvania – a doua bancă din România după active și cea mai mare cu capital autohton – suntem racordați la fluxurile financiare.

Da, există aici multe firme, dar asta nu înseamnă că și exportăm mult. După cum arată banat.today, regiunea Vest este cea care ocupă locul al doilea, după București, în topul IMM-urilor exportatoare. Mai mult, două județe de aici ocupă locuri fruntașe în Top 5 exportatori, după București (care e „decât” capitală):

  • Timiș 10,5%,
  • Arges 10,3%
  • Arad 5.9%
  • Brașov 5.2%
  • Sibiu 4.8%

Deși Clujul produce pentru export de peste 300 milioane eur/trimestru, adică mai mult de 1,2 miliarde eur/an, aceasta cifră este de vreo 4 ori mai mică decât a Timișului (care a depășit în 2017 Argeșul, performerul anului precedent) și de 2,5 ori mai mică decât a Aradului. Dar acolo sunt Flextronics (electronice) și Takata-Petri (volane) sau Valeo (faruri), iar aici doar Emerson și Fujikura în automotive, principalii producători fiind însă Bosch, și De`Longhi.

Avem firme, dar nu exportăm

Kantar Millward Brown a realizat un studiu pentru firma de logistică UPS. Din totalul de peste 570.000 de firme din România, studiul a luat în calcul 52.000, respectiv companiile care au între 10 și 250 de angajați și o cifră de afaceri de până la 50 milioane euro. Orientarea UPS către aceste companii are la bază faptul că multinaționalele și coporațiile au departamente specializate de logistică și distribuție, pe când IMM-urile caută soluții cât mai ieftine și mai eficiente.

Dintre cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea București-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) și Sud-Vest (6,7%). Ca urmare a poziției firmelor din Nord-Vest în acest top, UPS a deschis la Cluj un hub pentru Europa de Est. Acesta dovedește că aici sunt multe firme mici și mijlocii, atente la costuri, din moment ce preferă să livreze prin curierat.

Dar asta nu e de ajuns, ca dovadă că până și Alba exportă mai mult ca și Clujul – nu chiar dublu dar aproape. Bine, acolo este Holzindustrie Schweighofer cu „industria” lor de tocare a lemnului, cu care nu prea ar fi cazul să ne lăudăm. Ce exportăm, în rest? Componente pentru industria auto, cam asta produc, în principal, fabricile situate în zona de Vest a țării – Timiș, Argeș, Arad, Sibiu, Brașov, Alba și  Cluj.

IT-ul local, o soluție?

Clujul vrea să treacă drept viitorul Silicon Valley, atâta doar că nu este amplasat în California ci în centrul României,  unde persistă incapacitatea de a recunoaște și de a încuraja creativitatea chiar și atunci – în acele rare cazuri – când ea se manifestă. Plus că, în vreme ce Silicon Valley are printre cele mai bune universități din lume (vorbim de Stanford și Berkeley) iar sectorul bursier este mult mai dezvoltat decât în Vestul Europei, în Romania se lucrează și se livrează la bandă soluții informatice.

În marea majoritate a situațiilor, IT-iștii clujeni rezolvă probleme primite de la alții. Uneori primesc chiar și soluția, sau măcar direcția în care s-o caute, ei făcând implementarea. Ei și aceasta ceva, pentru că a dus la o creștere a veniturilor în IT. Prețul pentru Cluj este că a devenit un oraș nerealist de scump, nu doar la capitolul locuire, ci și în zona pub-urilor și la ieșit în oraș. Cam peste tot găsești ceva mai scump decât în Centrul Vechi din București, să zicem.

Poate că pe turist nu-l deranjează că bea azi o cafea cu 10 lei pe strasse, însă ca localnic nu pot să nu mă gândesc că, totuși, nu suntem la Viena. Viața de noapte o fi ea funny, însă viața de zi cu zi nu prea mai are nimic spectaculos în afara festivalurilor. Când stai câteva ore blocat în trafic pe axa principală, iar în centru semafoarele durează suficient de mult cât să-ți dai seama că aceia care le dirijează nici măcar n-au auzit de sincronizare, darămite să și încerce s-o aplice…

Advertisements

Lasă un răspuns