Advertisements

Ce s-a ales de directiva PE privind detașarea

ma3Dacă vă amintiți cumva, pe la sfârșitul lunii august, tânărul președinte Macron vizita România, în cadrul unui turneu-fulger. Despre ce-a vrut și ce-a obținut atunci, am scris la momentul potrivit. Discursul său a apărut în diferite variante diplomatice, una fiind traducerea în limba română și alta, exprimarea în limba franceză. Macron ceruse atunci sprijin în ce privește inițiativa sale de modificare a Directivei privind detaşarea muncitorilor.

2L-a și obținut din partea câtorva ţări din Europa Centrală și de Est care nu au așa mulţi lucrători detaşaţi în Vest, cum este cazul Austriei, Cehiei sau Bulgariei. Se spunea că există o opoziție din partea Slovenia și România, pentru care detaşarea era un instrument util. Treizeci și cinci de mii de angajați ai companiilor române beneficiază în fiecare an de această portiță legală. Proiectul de modificare al directivei privind detașarea a fost acum supus atenției Comisiei de specialitate a Parlamentul european.

4Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a PE a votat cu 32 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 13 abţineri proiectul de modificare a directivei 96/71/CE privind prestatorii de servicii detaşaţi în ţările UE.  S-a spus că directiva a generat o dispută aprinsă între est-europeni şi Bruxelles. Că, de luni întregi, Praga sau Varşovia vor să împiedice adoptarea directivei în formă revizuită. Dar cine sunt antagoniștii est-europeni, cine sunt cei numiți astfel? E vorba de companiile est-europene, de angajatori, nu de cetățenii din centrul și estul Europei. Trei soferi discuta in timpul unui protest, pe o sosea de centura de langa Bucuresti, luni, 14 aprilie 2008. Consiliul National Rutier a organizat protestul Transportatorilor din Romania pe soselele de centura ale mai multor orase. BOGDAN MARAN / MEDIAFAX FOTODin câte-mi amintesc, înainte de accesul nostru liber în UE, muncitorii angajați la companiile de construcții abia apucau să „prindă” un contract în străinătate. Acesta era de fapt, și motivul pentru care-și păstrau locul de muncă: pentru că, o lună pe an, aveau ocazia să fie plătiți aproape de nivelul forței de muncă din țara respectivă, asta pentru că și companiile lor erau bine plătite. Acum se mai aplică doar șoferilor de camion. Și atunci, care este problema că angajaţii/prestatorii de servicii detaşaţi într-o altă ţară UE vor trebui remuneraţi la fel ca şi colegii lor din ţara-gazdă?

Sigur, se pierde principiul liberei circulații (a forței de muncă), chiar conceptul care stă la baza UE. State ca Franţa, cu suportul Germaniei, au argumentat că numai astfel poate fi eliminat dumpingul salarial. Până la urmă directiva nu va fi eliminată, ci modificată în favoarea introducerii unui interval de 24 de luni. Abia după aceea ar putea avea loc tranziţia de la plata salariului din ţara de origine la cea aliniată lefurilor din ţara-gazdă.

Conform unei surse apropiate Comisiei Parlamentare pentru Ocuparea Forţei de Muncă, citată de Catherine Martens / CS, actualul avantaj concurenţial nici măcar nu este atât de mare:

După actualele reglementări, un bulgar detaşat în Germania trebuie remunerat cel puţin cu salariul minim pe economie stabilit în Republica Federală.

Citiți restul comentariului său aici.

Advertisements
No Responses to “Ce s-a ales de directiva PE privind detașarea”
  1. Pingback: Detașat – Teatru românesc 26 octombrie 2017

Lasă un răspuns