Advertisements

Desenăm dreptunghiuri pe hartă

Când se plictisesc, edilii din Vest pun de câte-o șuetă în weekend, semn că nu-s așa de obosiți la sfârșitul săptămânii de lucru – iar administrația locală nu-i stoarce de energie. Ba chiar le vin idei mărețe, cum ar fi să lege orașele lor pe hârtie, într-un dreptunghi imaginar. Dacă de pus orașul pe hartă nu le-a ieșit, în ciuda declarațiilor sforăitoare…

Și totuși, la ce bun? ar trebui să ne întrebăm noi, cetățenii, pe ale căror contribuții se bazează toate aceste planuri. Vom circula mai repede între orașe? Păi, pe cale aeriană nu, că am fi prea aproape, zic edilii. Dar n-ar fi rău să avem rute rapide. A, și ține asta cumva de ei? Nu prea, adică oamenii ăștia, cu excepția orădeanului, n-au fost în stare să-și termine propriile centuri, să-și decongestioneze propriile orașe.

Ba, Boc a reușit ceva când era premier, la asemenea preț încât sfertul de centură Vâlcele – Apahida a fost denumit „de diamant”. Timișoara e legată de Arad printr-o bucată de autostradă, care arată deja ca un drum județean, plin de gropi. Şoferii care circulă pe aici s-au obişnuit cu restricţii de viteză, devieri de pe-o bandă pe alta, încă din primul an exploatare. Constructorul motivează ba că s-a surpat asfaltul la îmbinarea unor podeţe, ba c-au apărut ondulări datorită traficului greu.

Dar și aici, ca și în cazul Clujului, autostrada nu ține loc de centură, pentru că trebuie să ieși bine din Timișoara, pe la Dumbrăvița, și abia de la Giarmata te urci pe autostradă, după ce mai traversezi două localități. În concluzie, din cei patru vajnici primari care vor să sperie restul cu patrulaterala Vestului, doar Bolojan a făcut administrație până la capăt, restul sunt mai mult cu poveștile.

Nici ideea acesta nu e nouă, fiind inspirată de Quattropole, o rețea urbană formată din patru orașe din Vestul Europei: Metz, Saarbrücken, Trier și Luxemburg. Aceste patru orașe medii aflate pe teritoriul a trei țări diferite formulează în cadrul acestei structuri politici strategice comune care să le crească vizibilitatea la nivel continental. În cazul lor, în 2000 a fost vorba de o asociere informală, pe baza unei declarații de intenții.

Dacă tot mai dă un ochi pe-acolo dl. Boc, să se uite puțin și la Filarmonica din Luxemburg, poate-i mai vin idei.

Abia din 2014 Quattropole are personalitate juridică. La fel va fi cazul și cu Patrulaterala anunțată de Robu și Boc (și asumată de ultimul, cum că a fost ideea lui – sau cel puțin așa zice presa locală), în care model de urmat e mai degrabă Bolojan: e doar o asociere informală, scopul declarat fiind țintirea fondurilor din următorul exercițiu financiar european, 2021-2027. Adică mai vorbim peste vreo 10 ani, când tragem linie și vedem ce iese.

Și ce nu.

Advertisements

Lasă un răspuns